Frisomat SA, companie româno-belgiană specializată în construcția de hale metalice, lucrează în prezent la mai multe proiecte simultan, însă predominante rămân spațiile de depozitare, de producție și, tot mai mult, cele destinate industriei alimentare, după cum a declarat Ionuț Rădulescu, Director Comercial al Frisomat SA în cadrul emisiunii Forbes Forward.
Înființată în 1996, compania a finalizat până în prezent peste 1.085 de hale metalice pentru 1.000 de clienți din industrii variate, de la producție și depozitare, la agricultură, zootehnie, săli de sport și structuri pentru panouri solare, acoperind mai mult de 1.200.000 mp.
„Activitatea noastră rămâne dinamică și foarte bine organizată. Pe parcursul unui an realizăm între 40 și 60 de proiecte, dar ceea ce construim acum sunt proiecte gândite cu un an în urmă”, explică Ionuț Rădulescu.
Cerea de hale metalice este descrisă de reprezentantul Frisomat ca fiind „destul de susținută”, mai ales din partea clienților existenți, de la care vin 60-70% din comenzi, dar și din partea unor parteneri noi, mulți dintre aceștia beneficiind de finanțări europene.
„Anul 2024 a fost conform previziunilor. Practic, clienții pentru care am lucrat au reușit să dezvolte proiectele în intervalele de timp stabilite. Acest lucru s-a datorat și faptului că Frisomat acoperă întreg lanțul operațional. Facem proiectare, producție, livrare și montaj, ceea ce ne-a permis să oferim estimări precise, oferte corecte și soluții eficiente”, explică el.
Anul trecut a crescut și valoarea proiectelor realizate de Frisomat, între 15% și 20%, în timp ce capacitatea de a onora la timp proiectele contractate rămâne la 40-50 pe an.
Potrivit lui Rădulescu, în 2025 se observă o cerere mai mare de proiecte realizate cu fonduri europene care, coroborată cu intrarea României în spațiul Schengen și cu dezvoltarea unor proiecte vitale pentru intrastructura de transport, vor contura viitorul unor noi huburi logistice și de producție, în special pe traseul acestor noi căi rutiere.
„Anul trecut și în 2025 s-au deschis noi linii de finanțare, ceea ce este foarte bine pentru România, pentru că vorbim de dezvoltarea unor capacități de producție și de procesare, în tendința de a reduce importurile, mai ales pe produse finite. Categoric, observăm o creștere în domeniul alimentar și în cel viticol”, explică reprezentantul Frisomat.
Referindu-se la proiectele din viticultură, compania a construit în 2023-2024 o cramă cu spațiu de expunere, zonă de birouri, zonă de degustare, procesare și depozitare pentru Pandora, un producător din zona Vrancea, iar anul trecut, un spațiu de depozitare de peste 2000 mp pentru Rasova Wine de la Cernavodă.
Ionut Rădulescu punctează că halele pentru industria alimentară sau viticolă implică anumite specificități și necesită îndeplinirea unor norme de igienă, curățenie și întreținere, care toate duc la un preț mai ridicat al construcției.
„Industria alimentară, comparativ cu o hală de depozitare pentru orice altă industrie, înseamnă o creștere a prețului de 20-25%. Dar, în final, pentru că vorbim de o anumită responsabilitate, aceste investiții sunt necesare. Fără investiții în lucruri de calitate, care să răspundă cerințelor europene, este foarte greu să faci performanță în România.” (I.R.)
Compania a obținut în 2024 o marjă de profitabilitate de 4-5%, pe care Rădulescu o descrie ca fiind una „corectă” în domeniul construcțiilor, la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro.
„Încercăm să menținem această profitabilitate. Urmărim ca proiectele pe care le facem să se finalizeze la timp, dincolo de situația din economie, de lipsa de predictibilitate. Pentru noi este important ca, la finalul fiecărei lucrări, aceasta să fie și încasată, să respectăm condițiile de garanție și de servisare”, adaugă el.
Cea mai mare parte din producție se realizează în Belgia, unde Frisomat are un spațiu de producție de peste 30.000 mp și unde se produce pentru toate filialele europene. În România se utilizează însă și materiale și echipamente locale, precum panouri sandwich, uși și alte componente, iar montajul se face strict cu echipe românești ale Frisomat.
În ceea ce privește evoluția companiei în acest început de an, au apărut și provocări, mai ales la aprovizionarea cu materii prime. Astfel, obiectivul Frisomat este ca fiecare hală să se producă în maxim două luni de la lansarea comenzii, ceea ce implică stocuri importante de materie primă.
Costurile de construcție au avut și ele un traseu ascendent: după ce, în 2023, erau la nivelul a 215-230 euro/mp, acestea au ajuns în prezent la 250 euro/mp și nu sunt perspective de a fi reduse.
„Dacă s-a stabilit o valoare, de exemplu, de 250 de euro/mp pe valoarea unei construcții, atunci acea valoare este respectată de Frisomat pentru că, repet, de la început proiectăm corect și totodată ne bazăm pe niște stocuri. (…) Într-adevăr, în 2023 s-a observat o tendință de scădere, dar, din păcate la final de 2024 și început de 2025, prețurile la oțel au început ușor să crească între 7-8%. Lucrul acesta pune o presiune în estimarea costurilor, dar pe de altă parte și clienții noștri consideră că acum este un moment propice să lanseze un proiect.” (I.R.)
Din totalul portofoliului de proiecte al Frisomat, partea de producție și depozitare industrială reprezintă în jur de 40-45%; agricultura de 25%; iar industria alimentară, de procesare și depozitare 35%.
Compania realizează de la proiecte mici, de câteva sute de metri pătrați, pentru retaileri online care mai apoi se extind și ajung, în decurs de câțiva ani să-și dubleze capacitatea, cât și pentru clienți care își doresc hale metalice pentru a le închiria mai departe.
„Odată cu dezvoltarea acestor proiecte de infrastructură, fie că este vorba de Centura A0 a Bucureștiului, de autostrada Moldovei sau de nodul de la Pitești, de Autostrada spre Sibiu, observăm o creștere a nevoii de spații, foarte strâns legată de infrastructura rutieră a României”. (I.R.)
În prezent, Frisomat are în derulare două proiecte pentru un producător de apă plată, minerală și sucuri. Primul este un spațiu de 8.000 mp, iar al doilea, în faza de proiectare, cu livrare estimată până la finalul acestui an, este o hală de aproape 10.000 mp.
Un alt segment abordat de constructor este cel de depozitare și manipulare marfă. Astfel, în noiembrie 2024, Frisomat a construit în portul Constanța o hală de depozitare de 6.000 de mp pentru firma olandeză Steinbeck.
Dacă 60% dintre clienți sunt recurenți, compania a preluat și comenzi de la clienți noi. Astfel, în urmă cu doi ani, a construit la Lipova o hală pentru firma germană de cablaje Engeser.
„Este important ca autoritățile și guvernul României să asigure o predictibilitate. Astfel, atât firmele din România, cât și cele din străinătate care n-au intrat încă pe piața locală, își vor dori și vor depune eforturi pentru a fi prezente aici”, concluzionează Ionuț Rădulescu.
În opinia sa, chiar dacă piața este foarte competitivă, România are nevoie de constructori serioși pentru ca firmele, atât cele care apelează la fonduri europene, cât și cele care folosesc capital propriu, să aibă proiectele finalizate la timp și în condiții de calitate.
Conform Frisomat, piața construcțiilor industriale este estimată la o valoare între 800 și 900 de milioane de euro, un volum pe care Rădulescu îl descrie ca fiind „fantastic”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.