Pentru Sorina Donisa, CEO Prohuman APT, stilul de leadership s-a conturat mai curând din instinct și echitate decât dintr-un model predefinit.
Colegii mei sunt oglinda mea”, spune Sorina Donisa, subliniind importanța încrederii reciproce și a echilibrului în cadrul echipei de management. Această abordare empatică se reflectă în cultura organizațională a Prohuman, unde fiecare angajat este valorizat pentru unicitatea sa, iar relațiile interpersonale sunt puse pe primul loc. Și, fiind ancorată într-un mediu antreprenorial, Sorina Donisa apreciază pragmatismul și acționează ferm atunci când este necesar.
„Îmi plac oamenii orientați spre rezultate și acțiune”, spune cea care susține că valorizează loialitatea, în contextul în care o componentă esențială a culturii organizaționale este transparența și comunicarea deschisă – elemente care consolidează relațiile de muncă și creează o echipă unită.
Pe parcursul carierei sale, Sorina Donisa a acumulat câteva lecții esențiale despre leadership. Curajul de a lua decizii nepopulare, dar necesare pentru binele colectiv, este una dintre valorile fundamentale care ghidează organizația. Ea crede cu tărie că succesul unei echipe depinde de integritate și onestitate, iar un lider trebuie să fie un model în respectarea promisiunilor și menținerea transparenței.
Menținerea echilibrului între cerințele afacerii și nevoile angajaților reprezintă o provocare majoră. În perioade de creștere economică, echipa este motivată de performanță, iar împlinirea nevoilor personale și profesionale devine mai accesibilă. Însă când mediul economic devine dificil, presiunea asupra angajaților crește, iar eforturile pentru a obține rezultate sunt mai intense.
Sorina Donisa subliniază că, în astfel de perioade, comunicarea transparentă și sprijinul între departamente sunt esențiale. Uneori, chiar și un gest simplu, precum o îmbrățișare la momentul potrivit, poate contribui semnificativ la moralul și coeziunea echipei.
Creșterea afacerilor companiei până la valoarea de 80 de milioane de euro este rezultatul efortului susținut al echipei și al colaborării internaționale cu Prohuman Ungaria, care a facilitat accesul la expertiza și cunoștințele din alte piețe. „Este meritul întregii echipe”, afirmă Sorina Donisa, subliniind valoarea profesionalismului, implicării și loialității colegilor.
În 2017, pachetul majoritar a fost preluat de Prohuman Ungaria, iar compania a avut acces la expertiza internațională și la un proces de „knowledge sharing” extins la nivel de grup. Acest lucru a facilitat o dezvoltare accelerată și o extindere a portofoliului de servicii, incluzând atât recrutarea, cât și munca temporară de „blue collar”, în plus față de zona de specialiști a companiei.
Prohuman și-a extins prezența în România, deschizând noi sucursale în Brașov, Iași, Timișoara, Sibiu, Craiova, Ploiești, Pitești, Cluj, Oradea, ceea ce a contribuit la dezvoltarea relațiilor de afaceri și la extinderea teritorială. Obiectivele pe termen lung includ atragerea și fidelizarea talentelor, optimizarea proceselor de recrutare și adoptarea soluțiilor personalizate prin tehnologii avansate și AI, pentru a oferi flexibilitate și eficiență maximă partenerilor și candidaților.
Odată cu avansul tehnologic și globalizarea, piața muncii din România evoluează rapid, punând tot mai mult accent pe automatizare, recalificare și flexibilitate. În acest context, CEO-ul Prohuman anticipează o creștere a cererii pentru specialiști în tehnologie și competențe digitale avansate. Modelele de muncă hibridă vor continua să se extindă, iar preferințele angajaților pentru flexibilitate vor influența semnificativ strategiile de recrutare ale companiilor.
Totodată, extinderea accesului la piețele internaționale va intensifica concurența pentru talente, obligând companiile locale să ofere beneficii atractive.
Pe de altă parte, industria de recrutare se confruntă cu o lipsă de forță de muncă calificată, o cerere crescută de flexibilitate și presiuni financiare din partea angajatorilor.
Există o lipsă de talente pentru roluri specifice, mai ales pentru cele care necesită competențe tehnice avansate, cum ar fi analiștii financiari, inginerii în energie regenerabilă sau contabilii cu experiență. Rolurile nișate și pozițiile complexe sunt tot mai greu de acoperit.
Angajații caută tot mai mult opțiuni de muncă flexibilă, inclusiv modele hibride, ceea ce pune presiune pe companiile care încă nu oferă astfel de opțiuni. Prohuman trebuie să se adapteze la aceste cerințe, oferind soluții care să atragă candidații dornici de flexibilitate.
Într-o perioadă de stabilizare economică, angajatorii devin mult mai selectivi în privința investițiilor în resursa umană, căutând candidați „ideali” care să îndeplinească pe deplin cerințele rolului. Această strictețe face procesul de recrutare mai complex și ridică provocări suplimentare pentru echipele de recrutare.
Companiile gestionează cu mai mare atenție bugetele atât pentru servicii de recrutare, cât și pentru remunerarea angajaților, transformând uneori consultantul de recrutare într-un veritabil negociator. Acesta trebuie să pună în valoare beneficiile și oportunitățile profesionale adiționale ale rolului pentru a atrage talentele potrivite.
„Încurajez tinerii să privească munca temporară ca o oportunitate de explorare”, spune Sorina Donisa. Ea își sfătuiește tinerii colegi să pună accent pe învățare și dezvoltare profesională, mai degrabă decât pe remunerație, și îi încurajează să experimenteze în diferite domenii, până când își descoperă pasiunea.
Conform unui studiu realizat în această toamnă de AFSRU (Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane din România), principalele industrii care generează cerere de forță de muncă temporară sunt producția, serviciile, logistica, vânzările, BPO și industria alimentară. Rămâne însă o provocare recrutarea de operatori pentru producție, personal în logistică și pentru roluri administrative, care necesită competențe specializate. Studiul a avut ca respondenți 26% din top management, 28% din middle management și 46% specialiști.
Sorina Donisa subliniază că, în urma tehnologiei avansate și a globalizării, piața muncii din România va fi marcată de tendințe precum automatizarea și digitalizarea, recalificarea și dezvoltarea competențelor, preferința angajaților pentru munca la distanță și hibridă, competiția globală pentru talente și creșterea pieței muncii temporare.
Tehnologiile emergente precum inteligența artificială, automatizarea și robotica vor continua să redefinească locurile de muncă. Rolurile repetitive și de rutină, în special în producție și servicii, vor fi tot mai mult automatizate, ceea ce va diminua cererea pentru muncitori slab calificați, dar va crește nevoia de specialiști în tehnologie, dezvoltatori de software și experți în date. Companiile vor investi masiv în soluții digitale pentru optimizarea operațiunilor, schimbând fundamental modul de gestionare a resurselor umane.
Pe măsură ce automatizarea avansează, recalificarea angajaților devine esențială. Programele de formare se vor extinde pentru a ajuta personalul să se adapteze la noile tehnologii și să dobândească abilități digitale și tehnice. În acest context, angajații vor trebui să își dezvolte continuu competențele pentru a rămâne competitivi.
Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță, tendință care va persista pe termen lung. Angajații vor solicita tot mai mult flexibilitate, iar multe companii vor opta pentru modele de lucru hibride. Globalizarea și accesul la tehnologie vor permite companiilor să recruteze talente din alte țări, inclusiv din România, intensificând concurența pe piața muncii.
Odată cu extinderea muncii la distanță și creșterea platformelor globale de freelancing, angajații români vor avea acces la noi oportunități internaționale, ceea ce va spori cererea pentru specialiști cu competențe tehnice și lingvistice avansate. Aceasta va face însă și mai competitivă recrutarea în România, unde companiile locale vor trebui să ofere beneficii atractive pentru a concura cu angajatori internaționali.
Deși cererea pentru munca temporară a încetinit momentan, pe termen lung, flexibilitatea va fi esențială, iar companiile vor continua să apeleze la soluții rapide pentru a acoperi perioadele de vârf și proiectele pe termen scurt. Această tendință va susține dezvoltarea platformelor de gig economy și interesul pentru colaborări pe termen limitat.
Astfel, piața muncii din România va trece prin schimbări profunde, modelate de tehnologie și globalizare. Companiile și angajații vor trebui să se adapteze constant, să își dezvolte competențele și să valorifice flexibilitatea pentru a rămâne competitivi în acest mediu de lucru dinamic, explică CEO-ul Prohuman.
Potrivit aceluiași studiu realizat de AFSRU, cele mai căutate competențe sunt atât din categoria soft skills, cât și din categoria hard skills: flexibilitatea și adaptabilitatea, cunoștințe tehnice specifice domeniului, experiența practică relevantă, abilitățile de comunicare și de rezolvare a problemelor, gestionarea timpului și prioritizarea activităților, capacitatea de a lucra în echipă, abilități intrapersonale, competențe digitale, cunoștințe de limbi străine, abilități de leadership.
Ultimul an a adus vești bune pentru România în ceea ce privește migrația, numărul candidaților care pleacă în străinătate fiind în scădere.
„Pentru prima dată, vedem tot mai mulți candidați care doresc să revină în România, un semnal îmbucurător”, afirmă CEO-ul Prohuman. Totuși, un aspect care rămâne constant este plecarea top performerilor, „mințile luminate”, care aleg să studieze în afara țării, iar șansele de a se întoarce sunt mici. Chiar și așa, aceștia devin adevărați ambasadori ai României pe scena internațională.
Din perspectiva prezenței străinilor în România, vedem în continuare o infuzie de forță de muncă non-UE, în special din Asia, care acoperă o parte din nevoia de candidați în piața muncii, mai ales în industrii precum construcții, HoReCa, curierat, logistică sau retail.
Sorina Donisa subliniază că legislația românească ar trebui îmbunătățită pentru a sprijini recrutarea de talente din afara Uniunii Europene, similar cu modelul din Ungaria, oferind astfel o soluție sustenabilă pentru nevoile de personal.
Prohuman își extinde în România linia de business dedicată angajaților din afara UE.
„În prezent, AMT-urile nu pot angaja direct din străinătate personal non-EU, ci doar pe cei care dețin deja un permis de reședință în România, ceea ce creează o competiție între companii pentru accesul la forța de muncă non-EU adusă de alți angajatori”, explică Sorina Donisa.
Ea consideră că România ar beneficia de un cadru legislativ similar celui din Ungaria, unde agențiile de muncă temporară sunt autorizate să recruteze forță de muncă non-EU printr-un sistem de „fast track” bine reglementat și etic, ce permite clienților să evite perioadele de așteptare de 9-12 luni pentru formarea unei echipe non-EU în România.
„Și, cel mai important, să nu se perceapă niciun fel de comision angajaților care doresc să muncească în România, lucru care, din păcate, se practică de către alte companii de recrutare.“