Piața materialelor de construcții din România intră într-o etapă de ajustare structurală începând din 2026, odată cu aplicarea noilor reguli europene privind produsele pentru construcții, potrivit lui Cosmin Răileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual.
Acesta estimează că între 40% și 60% dintre materialele utilizate la nivel local vor fi afectate direct sau indirect de noile cerințe, care vizează în principal documentația tehnică, trasabilitatea și declarațiile de performanță.
Noile reglementări nu introduc liste de produse interzise și nu presupun retrageri imediate de pe piață. Schimbarea este însă una de mecanism: materialele vor trebui să demonstreze conformitatea prin documente tehnice clare și verificabile, iar lipsa acestora poate face dificilă comercializarea, inclusiv participarea la proiecte mari.
Un efect anticipat este filtrarea produselor promovate în prezent drept „ECO”, termen utilizat frecvent în piață mai degrabă cu sensul de variantă economică decât ca indicator real de sustenabilitate sau performanță tehnică.
Noile cerințe europene pun accent pe testare, transparență și documentație, ceea ce ar putea elimina treptat materialele cu specificații minime, chiar dacă acestea nu sunt formal interzise.
Potrivit lui Cosmin Răileanu, termenul „ECO” a fost adesea asociat cu prețuri reduse mai degrabă decât cu performanțe reale, iar noile reguli vor diferenția mai clar între marketing și caracteristicile tehnice demonstrabile ale produselor.
În opinia sa, materialele care nu pot susține tehnic promisiunile comerciale vor deveni tot mai greu de comercializat, ceea ce poate ridica nivelul mediu de calitate al construcțiilor, dar și costurile inițiale.
Procesul de eliminare a materialelor neconforme este descris de specialiști ca fiind gradual. În prima etapă apare blocajul documentației: materialele fără declarații de performanță actualizate sau fără trasabilitate completă nu mai pot fi introduse legal în anumite proiecte. Ulterior, controalele din șantiere, depozite sau rețele comerciale pot duce la respingerea materialelor fără documentație conformă, chiar dacă acestea au fost deja achiziționate.
Această situație generează un efect comercial: proiectanții, dezvoltatorii și antreprenorii generali tind să evite materialele care pot produce riscuri juridice sau financiare. Scăderea cererii poate duce, în final, la retragerea unor produse din piață din motive economice, nu administrative.
Impactul estimat diferă în funcție de categorie. Zonele dependente de importuri și semifabricate sunt considerate cele mai expuse, inclusiv oțelul, structurile metalice, panourile sandwich sau tabla, unde impactul este estimat la 60–80%.
Pentru ciment, prefabricate din beton, pavaje sau sisteme de acoperiș, impactul estimat se situează între 30% și 50%, în timp ce materialele termoizolante și unele finisaje produse local ar putea fi afectate inițial într-o proporție mai redusă, de aproximativ 10–25%.
La nivel general, specialiștii nu anticipează o blocare a construcțiilor, ci o filtrare a pieței și o creștere treptată a cerințelor de conformare. Pentru producătorii care respectă deja standardele tehnice și de documentație, noile reguli pot aduce un avantaj competitiv, reducând concurența bazată exclusiv pe preț scăzut și specificații neclare.
Pentru dezvoltatori, constructori și beneficiari finali, schimbările sunt asociate în principal cu o transparență mai mare privind calitatea materialelor și cu reducerea riscurilor tehnice sau legale. În același timp, adaptarea la noile cerințe poate implica costuri suplimentare și ajustări în lanțurile de aprovizionare.
Aplicarea noilor reguli europene marchează astfel o schimbare semnificativă în modul de funcționare al pieței materialelor de construcții, în care documentația tehnică, trasabilitatea și conformitatea devin criterii decisive alături de preț.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.