Cautare




, Contributor

Tech |
|

Interviu Yannick Bastian, CEO Formwerk România: “Industriile care apelează la 3D sunt cele care văd o oportunitate rapidă și simplă de a economisi resurse și de a adăuga valoare produselor și serviciilor livrate”

Imprimarea 3D, alternativă la producția industrială clasică. Cum se va transforma mediul de afaceri și care sunt soluțiile pe termen lung?  
Photo 11-08-2020, 16 01 40 (1)

Care sunt avantajele imprimării 3D și care este poziția României în acest domeniu? Yannick Bastian, CEO Formwerk România, răspunde la aceste întrebări, și la multe altele, exclusiv pentru Forbes România.

 

Care sunt avantajele, în mare, ale imprimării 3D?

Eu văd câteva avantaje principale – workflow digitalizat, design agil (schimbări/ȋmbunătățiri rapide, personalizare), design complex (nu există limitări ȋn procesul de creație, decât cele ale designerului, imprimanta face exclusiv ce ȋi cere proiectantul), producție descentralizată (o imprimantă 3D poate fi instalată oriunde, de la un vapor până la o navă spațială, iar ea produce imediat bunurile de care avem nevoie), producție eficientă și ecologică (nu avem pierderi de materiale, folosim strictul necesar).

Digitalizarea ne ușurează incredibil de mult viața – am un proiect ȋn calculator, făcut cu ajutorul unui soft special, trimit designul direct la imprimantă. Nu mai e nevoie de utilaje și matrițe intermediare. E un proces direct, fără stadii intermediare. Producția se poate face în-house, nu ȋn China, nu ȋn SUA, e o tehnologie aproape de inginer sau chiar de clientul final.

Referitor la personalizare – pornim un print, pentru un prim produs, o singură bucată. Când ȋl avem fizic, observăm că nu ne place ceva, vrem să ȋl ȋmbunătățim. Ne ȋntoarcem la calculator, modificăm acolo unde nu suntem mulțumiți, refacem proiectul și mai dăm un print. Sau poate avem un produs standard, iar un anumit client vrea un element diferențiator. Procesul este la fel de simplu, refacem designul, trimitem spre aprobare, apoi imprimăm. 

Din aspectele explicate mai sus vedem că rezultă și economii importante de timp și resurse materiale, chiar și umane.  Pe scurt, de la proiectare până la piesa finală, avem un flux de lucru digital, care este, prin natura sa, direct, rapid, ecologic, economic, eficient.

În ce industrii poate fi folosită imprimarea 3D?

Practic ȋn orice domeniu industrial există tendința de a digitaliza. Până acum am văzut că imprimarea 3D este folosită cu succes ȋn industria auto, aero-spațială, military, sănătate, educație, cercetare, producția de mobilier, construcții, design/arhitectură. Industria de textile ȋncepe și ea ȋncet-ȋncet să folosească tehnologia 3D și chiar și cea alimentară. 

Fiecare segment al economiei noastre are un nivel diferit de adopție al acestei tehnologii. Avem lideri precum medicina și codași precum construcțiile. Industriile care apelează la 3D sunt cele care văd o oportunitate rapidă și simplă de a economisi resurse și de a adăuga valoare produselor și serviciilor livrate. 

 

Cum se va transforma mediul de afaceri, dacă antreprenorii vor adopta această tehnică?

Ȋn primul rând, afacerile vor fi mai eficiente, fie că vorbim despre companii mici, medii sau mari. Vor răspunde mai rapid și mai bine nevoilor clienților, ȋși vor diversifica gama de servicii/produse, devenind mai atractivi ȋn piață, vor pierde mai puține resurse ȋn procesul de producție. 

Multe companii știți deja că sunt dependente de fabricile din Asia. Să vă dau un exemplu din experiența noastră recentă. Ȋn lockdown, am avut un client care nu putea plasa comanda ȋn China, era totul blocat. Și ne-a cerut nouă 1000 de piese din plastic, pe un anumit model. Ne-a trimis designul, rapid, pe mail, noi aveam materia primă, le-am printat, ȋn câteva zile erau la client.

Cred că asta este paradigma spre care ne ȋndreptăm. Antreprenorii vor realiza, ȋn curând, un lucru – dacă cumpăr din China trebuie să iau 10.000 de bucăți, dar mie ȋmi trebuie 2.000. Dintre acestea 2.000, 500 trebuie să fie personalizate (o altă culoare, un element ȋn plus sau ȋn minus etc.), iar pentru asta fabrica din China ȋmi va cere bani ȋn plus.

De ce să mă complic, dacă printr-o investiție ȋntr-o imprimantă 3D sau o firmă de imprimante, le pot face chiar eu, la mine la sediu, economisind taxele de shipping, timp pierdut până la livrare șamd?

Care sunt dezavantajele imprimării 3D?

Din păcate, producția pieselor mari ȋncă durează foarte mult. Dacă la piesele mici vorbim de câteva ore, la cele medii, de zile, la cele mari poate dura chiar până la o săptămână. 

Ȋn al doilea rând, nivelul de calitate în termeni de repetabilitate, erori, precizie este încă cu 2-3 ordine de mărime mai mic decât la producția clasică. De exemplu, ȋn industria auto există, de obicei, mai puțin de 10 piese neconforme din 100.000 produse. La imprimarea 3D, avem 10 piese neconforme din 1.000. 

Din punct de vedere tehnic, având ȋn vedere că vorbim despre o imprimare ȋn straturi, există o problemă de aderență. 

Provocările acestei tehnologii sunt să crească nivelul de omogenitate și să scadă timpii de producție. Imprimarea 3D a fost gândită și folosită inițial doar pentru prototipizare, iar acum deja vorbim despre producția de serie. Pentru seriile mici și medii, 100-1.000 de bucăți, nu sunt probleme. La o serie mare, de peste 10.000 bucăți, ȋncă mai avem pași de făcut, dar sunt sigur că este doar o chestiune de timp până se va găsi soluția. 

Unde se află România astăzi, comparativ cu acum 10 ani, în acest domeniu?

Nu avem ȋn acest moment date cantitative, dar din punct de vedere calitativ, rata de conștientizare și adopție a acestei tehnologii este mai mare. Acum 10 ani, puțini știau despre această tehnologie, și mai puțini o foloseau. 

Astăzi avem numeroase afaceri românești, din domenii diverse, care apelează la imprimarea 3D – clinici stomatologice, centre militare, fabrici de mobilă, laboratoare de cercetare, școli care folosesc programe educaționale STE(A)M etc.

Ȋn același timp, pentru a vă face o idee despre dimensiunea pieței, acum 10 ani, erau doar două firme care comercializau imprimante 3D. Iar ȋn oferta lor aveau doar modele industriale, foarte scumpe. Acum sunt zeci de companii mici și medii care distribuie tehnologie 3D mai avansată, cu prețuri mult mai accesibile. 

Noi, la Formwerk, avem cea mai mare gamă – peste 30 de branduri din toată lumea și peste 300 de modele, iar săptămânal, adăugăm produse noi ȋn ofertă. Vedem o creștere constantă ȋn vânzări, atât că volum și că diversitate, cât și că preț mediu, semn că se investește tot mai mult ȋn calitatea echipamentelor. 

Care este poziția României, comparativ cu alte state UE? În special, cele din Europa de Vest?

Vorbim despre un decalaj de aproximativ 10-20 de ani, ȋn defavoarea României, comparativ cu statele din Vest. 

De exemplu, în Germania, 20% dintre companiile ce lucrează în producție folosesc tehnologii 3D, iar 90% dintre cele 80% rămase au în plan să achiziționeze asemenea echipamente în viitorul foarte apropiat. Ȋn România, poate 1% din companiile ce lucrează în producție se folosesc de 3D. 

Suntem puțin ȋn urmă și dacă e să ne comparăm cu vecinii noștri mai apropiați. Ȋn Polonia, Ungaria, Slovenia și Cehia industria imprimării 3D este vibrantă – aceste state produc echipamente 3D originale și consumabile. Până acum, în România doar importăm tehnologie. 

Pe lângă deschiderea față de noile tehnologii, pe plan local este nevoie și de specializarea resursei umane ȋn design și imprimare 3D, iar aici vorbim despre un proces care necesită timp. 

România are, ȋnsă, un avantaj. Deoarece imprimarea 3D este strict digitală, iar industria IT de aici este deja consacrată, ea poate juca un rol cheie ȋn dezvoltarea noii piețe. Mă aștept chiar ca personalul calificat din IT să migreze în imprimarea 3D, în căutarea de noi oportunități. 

Tendințele de mai sus au fost prezente, ȋntr-o oarecare măsură, și ȋnainte de criza provocată de pandemie, ȋnsă, simt că acum există o nevoie mai mare ȋn piață de a accelera și urgenta unele transformări și modernizări. 

Aceleași tendințe au fost văzute și ȋn Europa de Vest, SUA sau China deja cu unul, două decenii ȋn urmă, așadar, poate că acum este o oportunitate pentru România să mai reducă din diferențe, dacă nu să închidă complet decalajul.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii