Cautare




, Contributor

Managing Partner al Social Innovation Solutions, Fondator al Future Makers și al conferințelor Future Summit și Future Talks.

Opinii |
|

Inteligența Artificială: cine câștigă și cine pierde

Despre AI s-a scris și probabil se va mai scrie mult timp de acum înainte. Un lucru e cert: impactul va fi major și nu neapărat doar în sensul bun al cuvântului. Pe cât de important se anunță a fi impactul în economie și dezvoltarea mediului de business, pe atât de important se vede impactul în societate care vine la pachet cu câteva provocări notabile.
Inteligenta Artificiala

Într-un raport publicat recent, experții World Economic Forum subliniază că până în 2022 oamenii vor împărți jumătate din task-urile lor zilnice cu roboții în timp ce vor apărea joburi noi odată cu evoluția tehnologiei. De asemenea, este unanim acceptat că tehnologiile pe bază de AI au capaitatea de a revoluționa cele mai multe dintre procesele de producție și contribuie la rezolvarea mai multor provocări globale, conform unor organizații precum OECD sau Comisia Europeană.

De exemplu, un raport publicat de World Intellectual Property Organization (WIPO), în 2019, arată că între 2013 și 2016 a existat o explozie de aplicații pentru obținerea de brevete pentru tehnologii care folosesc AI. Raportul WIPO arată că domeniile în care s-au depus cele mai multe aplicații pentru brevete sunt telecomunicații, transport, medical, tehnologii care implică interacțiunea dintre om și computere, smart cities, e-government, banking – aplicații provenind în cea mai mare parte din China, SUA și Japonia.

Până în 2035 AI are capacitatea de a dubla rata globală de creștere economică

O cercetare publicată de Accenture, care a luat în calcul 12 dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii subliniază că până în 2035 AI are capacitatea de a dubla rata globală de creștere economică. Cum? În 3 feluri:

– va crește productivitatea muncii (cu până la 40%) datorită tehnologiilor inovatoare care vor spori eficiența muncii raportat la timp;

– va apărea un nou tip de forță de muncă ”virtuală” – ”intelligent automation” – care va putea să învețe singură și să rezolve probleme;

– această difuzie de inovație va impacta diferite sectoare ale economiei și va genera venituri suplimentare.

În prezent doar 17% din top cele mai puternice 30 de companii la nivel global folosesc AI pentru diferite funcționalități de business, adică aproximativ 30% din activitatea totală din companiile respective, estimează KPMG într-un studiu realizat în 2019 despre integrarea AI în business. Însă în următorii 3 ani procentul companiilor care vor folosi AI va urca la 50%, în timp ce investițiile în acest tip de tehnologie vor crește de la 50% până la 100%. 54% dintre executivii intervievați într-un raport PwC din 2018, recunosc că AI a crescut productivitatea în business-urile pe care le conduc, în timp ce în anumite sectoare de business, cum ar fi vânzările, softurile pe bază de AI au scăzut costurile cu până la 60%, estimează Harvard Business Review.

Care sunt industriile care vor beneficia și vor și putea prelua din avantajele AI? Industrii ca transport, logistică, automotive sunt deja în avangarda utilizării inteligenței artificiale. Serviciile (sănătate, educație, servicii publice) vor crește rata de utilizare a AI cu 21% până în 2030, iar Retail-ul sau Food services, cu până la 15%.

Până în 2030 PIB-ul global ar putea crește cu până la 14% (aprox. 15.7 triliarde de dolari) ca rezultat al dezvoltării acelerate a Inteligenței Artificiale estimează un studiu PwC din februarie 2018. De asemenea, raportul subliniază că noua revoluție digitală (4.0) va fi susținută de cantitatea mare de date generată de IoT care va depăși infinit datele generate până acum de Internet of People. Acest proces va conduce la creșterea standardizării și a automatizării și va avea un impact semnificativ în personalizarea produselor și serviciilor. Un alt efect al automatizării și utilizării inteligenței artificiale va fi ca producția care acum se desfășoară în principal în regiuni și țări mai puțin avansate, să se întoarcă în țările dezvoltate ca urmare a eliminării unui număr semnificativ de angajați.

Există însă și un revers al medaliei: este foarte posibil ca automatizarea generată de AI să conducă la dezechilibre destul de mari în domenii precum manufactura sau transportul, în general din cauza utilizării pe scară largă a roboților sau a mașinilor autonome.

Social, impactul AI ne dă și cu minus și cu plus

Chiar dacă la nivel economic AI are capacitatea de a genera venituri mai mari pe termen lung, la nivel social se prevăd riscuri semnificative cu privire la piața locurilor de muncă ce va fi din ce în ce mai polarizată, subliniază Comisia Europeană într-un raport publicat în iulie 2019. Proiecțiile, în timp, în ceea ce privește piața forței de muncă sunt și optimiste, și catastrofale.

Pe măsura sprijinului pentru dezvoltare economică se impune nevoia găsirii unor soluții de reintegrare și adaptare a segmentului de populație care nu va mai avea loc în piața muncii cu competențele pe care le are. În plus politicile privind taxele vor avea nevoie de modificări care să facă echitabil raportul de productivitate între industriile care folosesc AI și cele care nu o folosesc. Unul dintre riscurile majore care se văd la orizont face referire la faptul că veniturile generate de AI vor trebui distribuite în așa fel încât să stimuleze consumul pentru că în sens contrar se va ajunge la un blocaj care va afecta economia. Este o discuție care va atrage atenția, cu siguranță, și în cadrul Future Summit ce va avea loc la București pe 28 noiembrie, unde antreprenori și cercetători vizionari din 7 țări își vor pune ideile în comun pentru a trasa câteva direcții despre ce poate însemna viitorul în business și în societate.

Think-tank-ul Bruegel de exemplu, consideră ca peste 50% din job-urile din Uniunea Europeană sunt sub risc ca urmare a automatizării în următorii 20 de ani. Evident, jumătate din job-uri nu vor dispărea deodată, dar multe dintre meserii și activități vor trebui transformate iar abilitățile angajaților curenți și viitor regândite. Deși diferită față de celelalte revoluții industriale din trecut, transformarea curentă va avea cel mai probabil același tip de efect: distrugerea job-urilor va predomina pe termen scurt și mediu și crearea de noi job-uri va fi puternică pe termen lung. Cea mai complexă și complicată misiunea a autorităților, companiilor responsabile social și antreprenorilor va fi să reușească o tranziție cât mai bună pentru angajații care vor trebui să treacă de la un nivel de interacțiune cu tehnologia avansat și pentru pentru joburile viitorului și pentru companiile din lanțurile de distribuție și producție ce vor rămâne în urmă.

Ciprian Stănescu este Futurist și fondator al conferințelor Future Summit și FutureTalks. Este Managing Partner al Social Innovation Solutions – organizație ce oferă consultanță și suport pentru ONG-uri și corporații în impact social, trenduri de viitor și inovație dar și programe educaționale și competiții de business pentru tineri: Social Impact Award și Future Makers.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii