Pentru industria de turism, primul trimestru aduce scăderi, în timp ce numărul turiștilor străini crește moderat.
Conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), sectorul turistic național traversează în continuare o perioadă de declin de -5,8 % în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Datele statistice sunt confirmate de BIBI Touring Touroperator, unu dintre operatorii turistici cunosuți din piața autohtonă.
Așadar, în perioada ianuarie – martie 2026, unitățile de cazare turistică din România, au înregistrat un total de 2352,4 mii persoane față de 2496,7 mii câte au fost înregistrate în 2025, în timp ce numărul de înnoptări a fost de 4452,6 mii, marcând o scădere de 6,7% față de trimestrul I din 2025, când au fost 4773,2 mii.
În ceea ce privește sosirile turiștilor români, primul trimestru al anului 2026 a înregistrat o scădere constantă de – 8,1% față de aceeași perioadă din 2025, cu un declin sever în luna martie, după o ușoară revenire în februarie:
ianuarie: -10,1%
februarie: -5,8%
martie: -8,2% .
În schimb, sosirile turiștilor străini au avut o evoluție pozitivă pe tot parcursul trimestrului, de 5% dar în scădere constantă față de prima lună a anului:
ianuarie: +8%
februarie: +7%
martie: +1,1%.
Și în cazul înnoptărilor se menține același trend. Pentru turiștii români s-au înregistrat scăderi în fiecare lună comparativ cu 2025, în martie aproape atingând nivelul record din acest an:
ianuarie: -12,2%
februarie: -4,9%
martie: -10,9%
În ceea ce privește turiștii străini, evoluția înnoptărilor din primul trimestru al anului 2026 indică o tendință pozitivă în primele două luni, urmată de o scădere în luna martie:
ianuarie: +7,9%
februarie: +5%
martie: – 1,1%
Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2026, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 80,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 19,5%, cei mai mulți dintre aceștia provenind din Italia, Germania și Regatul Unit.
Din perspectiva touroperatorului, tarifele din primul trimestru al lui 2026 au rămas, în mare parte, la nivelul celor din perioada similară a anului trecut, majorările fiind generate în special de serviciile de masă. Creșterile medii s-au situat între 5 și 10%, însă există și unități în sistemul de rezervări care au menținut tarifele din 2025 sau chiar au devenit mai accesibile prin ofertele „last minute”.
Top destinații: muntele și balnearul domină începutul de an
În luna aprilie 2026, în România erau înregistrate 30.367 de unități de cazare clasificate, comparativ cu 26.533 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 14,48%.
Capacitatea totală de cazare a ajuns la 609.139 de locuri, distribuite astfel:
11.228 de locuri în unități de 5 stele (110 structuri);
89.636 de locuri în unități de 4 stele (976 structuri);
291.741 de locuri în unități de 3 stele (17.456 structuri); restul capacității fiind reprezentat de unități clasificate la 1 și 2 stele.
Pentru zona de munte, cele mai solicitate stațiuni în T1 2026 au fost: Sinaia; Predeal; Poiana Brașov, acestea cumulând peste 60% din totalul rezervărilor.
Pentru zona balneo s-au remarcat: Băile Felix; Călimănești-Căciulata; Băile Herculane; Băile Tușnad, cu aproximativ 55% din totalul rezervărilor.
De asemenea, vacanțele de tip city break înregistrează un trend ascendent, cu o creștere de 8%, alimentat de interesul tot mai mare al turiștilor români pentru explorarea patrimoniului cultural, istoric și gastronomic al diferitelor regiuni. Preferințele de cazare se distribuie între hoteluri moderne, cu clasificare superioară, și facilități spa și unități mai mici, orientate către segmentul economic.
În ceea ce privește city break-urile, cererea este în creștere constantă pentru orașele care au investit în infrastructură urbană, au dezvoltat evenimente culturale și au adaptat oferta turistică la acest segment : București; Brașov; Iași; Oradea; Cluj-Napoca și Sibiu. Pe segmentul incoming, numărul turiștilor străini care au vizitat România în primul trimestru al anului a crescut cu 5% față de perioada similară din 2025, iar numărul total de înnoptări a înregistrat un avans de 3,6%. Aceste evoluții indică o consolidare a interesului pentru destinația România, susținută de diversificarea ofertei și de creșterea vizibilității internaționale.
În primele 3 luni din 2026, decontarea voucherelor a scăzut cu aproape 55% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), piața a înregistrat o contracție vizibilă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
În primul trimestru din 2026:
• valoarea totală a voucherelor emise a fost de 129.330.846,58 lei;
• suma voucherelor returnate s-a ridicat la 131.215.401,41 lei.
O nouă propunere legislativă înregistrată la Parlament vizează echilibrarea beneficiilor extrasalariale între sectorul public și cel privat prin stimularea acordării voucherelor de vacanță. În prezent, companiile private evită acest instrument din cauza costurilor ridicate, însă proiectul propune o facilitate fiscală majoră: firmele plătitoare de impozit pe profit ar putea deduce valoarea voucherelor direct din impozitul datorat, în limita a 20%. Această măsură urmărește nu doar reducerea presiunii financiare asupra angajatorilor, ci și o revitalizare a turismului intern prin creșterea puterii de cumpărare a salariaților.
Implementarea acestui mecanism ar transforma voucherele de vacanță într-un motor economic cu impact multiplu, susțin inițiatorii. Pe lângă sprijinirea angajaților în accesarea serviciilor de refacere, măsura este concepută să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat prin consumul indus în industria ospitalității. Astfel, facilitățile fiscale oferite firmelor devin o investiție în economia locală, transformând un beneficiu social într-un instrument eficient de stimulare a afacerilor autohtone.
În acest context regional, Republica Moldova a luat deja inițiativa, pregătindu-se să introducă din această vară tichetele de vacanță exclusiv pentru mediul privat. Modelul moldovenesc stabilește o valoare de referință de aproximativ 8.600 de lei moldovenești (circa 2.180 lei românești), oferind angajatorilor flexibilitatea de a ajusta suma în funcție de performanță. Similar proiectului din România, accentul este pus strict pe consumul intern, tichetele putând fi utilizate doar în unitățile de cazare și agrement din țară, consolidând astfel suveranitatea economică a sectorului turistic.
Sezonul estival: așteptări de revenire
Pentru următoarea perioadă, odată cu sosirea sezonului estival în Delta Dunării și pe Riviera Românească, se întrevede o creștere a numărului de rezervări, pe fondul tensiunilor internaționale și al creșterii tarifelor în destinațiile din vecinătatea României. Tendința este susținută și de interesul tot mai mare pentru vacanțele interne, vizibil încă din etapa “last minute”, unde turiștii au beneficiat de reduceri semnificative, la o valoare egală sau chiar mai mici decât cele din 2025.
În același timp, oferta diversificată de cazare, de la pensiuni tradiționale la resorturi all-inclusive contribuie la consolidarea Rivierei și a Deltei Dunării ca alternative competitive la destinațiile externe . Această orientare spre turismul intern este amplificată de dorința turiștilor pentru siguranță, flexibilitate și experiențe autentice, mai ales în contextul incertitudinilor economice.
„În primul trimestru al anului 2026, volumul decontărilor s-a redus la jumătate, așa cum era anticipat. În același timp, numărul voucherelor de vacanță emise s-a menținut la un nivel apropiat de cel înregistrat în 2025, însă modificarea valorii acestora începe deja să producă efecte vizibile. Odată cu introducerea plafonului de 800 de lei pentru angajați, eliminarea voucherelor cu valori mai ridicate din piață conduce, în mod natural, la diminuarea bugetelor alocate vacanțelor. În consecință, nu doar că numărul beneficiarilor este mai mic, ci și sumele disponibile pentru călătorii s-au redus, ceea ce afectează apetitul pentru vacanțele în România. Primele efecte se observă deja prin scăderea rezervărilor realizate în avans, iar un posibil reviriment generat de vânzările last-minute va putea fi analizat doar după încheierea sezonului concediilor, cel mai probabil în iulie sau august 2026”, subliniază Adrian Voican, președinte Bibi Group4travel.
În ansamblu, turismul românesc a înregistrat mai degrabă o evoluție lentă, fiind marcat de absența unei strategii coerente și aplicate la nivel național. Întârzierea distribuirii voucherelor de vacanță, corelată cu diminuarea valorii acestora, a afectat semnificativ cererea internă, în primul trimestru din 2026. La acestea se adaugă o promovare care are încă nevoie de mai multă coerență și consistență, pentru a pune mai bine în valoare potențialul turismului intern.
Cu toate acestea, interesul turiștilor pentru România rămâne ridicat, iar în anumite segmente precum litoralul și Delta Dunării, se observă semne de revenire, susținute mai ales de factori externi și de schimbările de comportament ale consumatorilor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
