Sfârșit de ianuarie. 29 ianuarie 2014, mai exact. Omul de afaceri Gruia Stoica este reținut de autorități într-un dosar în care este acuzat de cumpărare de influență. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), citată de Mediafax, în mai 2013, Complexul Energetic Oltenia (CEO) Târgu Jiu a lansat public procedura de licitaţie pentru încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii de transport feroviar de cărbune“ pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni. Valoarea contractului: peste 100 de milioane de euro, fără TVA. La 17 ianuarie 2014, CEO a transmis invitaţii de participare la procedura de licitaţie mai multor societăţi, între care CFR Marfă SA şi SC Grup Feroviar Român SA Bucureşti.
30 ianuarie 2014. Departamentul pentru Energie al Ministerului Economiei, condus de ministrul Constantin Niță, organizează ceremonia de semnare a Acordului de Finanțare dintre Complexul Energetic Oltenia și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Concret, BERD, alături de bănci precum BCR, BRD și UniCredit, împrumută CEO cu aproape 200 de milioane de euro, bani ce vor fi investiți în modernizarea centralei Turceni – produce energie electrică din lignit.
Lucrările vor dura patru ani și vor avea ca efect, potrivit lui Laurențiu Ciurel, directorul general al CEO, creșterea randamentului grupului energetic numărul 6 de la Turceni, precum și reducerea emisiilor de dioxid de carbon. „Lucrările de modernizare vor reduce emisiile cu 160.000 de tone pe an, adică echivalentul retragerii anuale a 75.000 de maşini de pe șosele“, declara James Hyslop, director BERD, în cadrul conferinței la care a participat și prim-ministrul Victor Ponta.
Evident, subiectul Gruia Stoica nu avea cum să fie evitat. „Ofertele (CEO a primit două oferte pentru transportul cărbunelui – n.red) au fost ridicate de Poliţie. Actualul contract pe care îl avem în derulare este cel cu CFR Marfă. Probabil vom prelungi acest contract pe o perioadă de două luni, până la organizarea unei noi licitaţii“, a comentat Laurenţiu Ciurel.
Rămâne de văzut care va fi soarta patronului GFR, al cărui mandat de arestare a fost prelungit cu 60 de zile la începutul lunii februarie. Toate aceste evenimente, succedate – coincidență sau nu – atât de rapid, arată însă un interes în creștere pentru cărbune, chiar dacă datele statistice sugerează contrariul. Astfel, în primele 11 luni ale anului trecut, în România au fost produse 4,37 milioane tone echivalent petrol (tep – combustibil convenţional cu puterea calorifică de 10.000 Kcal/Kg) de cărbune, cu 26,7% mai puțin față de perioada similară din 2012.
Și pentru că a venit vorba despre date statistice, trebuie spus că Germania, țară care s-a aflat, în anii ’50, printre membrii fondatori ai Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, alături de Franța, Italia,Belgia,Olanda și Luxemburg, pare că se întoarce spre cărbune ca sursă de obținere a energiei electrice, în condițiile în care a decis să-și închidă până în 2022 centralele atomoelectrice în urma dezastrului de la Fukushima. Astfel, producția de lignit din Germania a atins anul trecut cel mai mare nivel din 1990 încoace, potrivit „Financial Times”, producând 162 de miliarde KWh de electricitate, față de 171 de miliarde în 1990. „Bloomberg” merge chiar mai departe, vorbind despre o „centură a mineritului” formată din Germania, Polonia (țară în care peste 80% din energia electrică este produsă din cărbune) și Cehia (peste 50% din energia electrică a țării este produsă din cărbune). Aceste creșteri înseamnă un impact major asupra mediului, atât prin emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma arderii cărbunilor, cât și prin modificarea peisajului înconjurător, mai ales în cazul lignitului, unde exploatările se fac la suprafață.
Deocamdată, nu sunt suficiente informații pentru a afirma că revenirea la cărbune va fi de lungă durată, însă un lucru este sigur: mai multe țări europene, din diferite motive (Germania – pentru că va renunța în totalitate la energia nucleară și va reduce drastic subvențiile pentru energia din surse regenerabile; țări central-europene pentru că, pur și simplu, energia electrică obținută din cărbune este mai ieftină), vor miza pe cărbune, cel puțin pe termen mediu.
„Statisticile ne arată că Europa îşi menţine opţiunea pentru cărbune. Cred că este extrem de important să avem o abordare corectă în ceea ce priveşte resursele pe care ne bazăm. Într-un context mondial în care miza o reprezintă resursele, România nu îşi poate permite să renunţe la o componentă esenţială pentru sectorul energetic”, scrie, pe blogul personal, Constantin Niță. „Trebuie să ţinem cont de faptul că, în secolul XXI, tehnologiile utilizate sunt capabile să asigure exploatarea cărbunelui şi producţia de energie electrică pe bază de cărbune în condiţii care respectă cele mai înalte standarde de mediu. La Departament vom continua discuţiile cu potenţialii investitori şi vom face toate demersurile necesare pentru eficientizarea acestui sector, deoarece cred că poate fi un puncte forte pentru România, atât în plan local, cât şi la nivel regional.”
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.