Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut Ministerului Sănătății și CNAS o analiză privind spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională și cele cu grad redus de ocupare a paturilor. Aceste unități ar urma să fie depunctate la solicitarea de noi angajări, în contextul în care sistemul a cerut deblocarea a 26.000 de posturi.
Potrivit datelor prezentate de premier, în medie, 65% din veniturile spitalelor provin din salarii, însă există aproximativ 50–60 de unități unde ponderea ajunge la 90%. În sistemul public de sănătate lucrează aproximativ 193.000 de angajați, iar solicitările recente vizează deblocarea a 26.000 de posturi, peste 10% din total. Ministerul Sănătății a propus inițial aprobarea a 7.600 de posturi, însă impactul bugetar ar fi depășit 1 miliard de lei anual.
,,Suntem în situaţia în care, la aproximativ 193.000 de angajaţi care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate – asta în condiţiile în care din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu. Dar avem spitale cu 40%, 45%, deci practic jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În acelaşi timp, cheltuielile de personal medii în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Naţională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Deci, din cele peste 400 de spitale şi alte structuri care ţin de Ministerul Sănătăţii sau de autorităţile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem şi spitale, avem în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienţilor, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecţiilor nosocomiale, deci sunt spitale care practic sunt dedicate angajaţilor”, a explicat Bolojan.
Premierul interimar a prezentat şi evoluţia cheltuielilor de personal din sănătate în ultimii 10 ani. ,,Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 şi astăzi avem peste 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori”. Ilie Bolojan a mai subliniat și că “managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, şi doar diferenţa provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienţilor”.
Guvernul pregătește un set de criterii care să condiționeze aprobarea noilor angajări: depășirea mediei naționale a cheltuielilor de personal, grad de ocupare a paturilor sub media de națională și secții fără activitate sau cu activitate redusă. Unitățile care nu îndeplinesc criteriile ar urma să fie depunctate. Premierul interimar a mai subliniat necesitatea reorganizării interne a spitalelor, prin reducerea secțiilor cu activitate scăzută și redistribuirea personalului către zone cu deficit, inclusiv paliație, unde România are doar 4.000 de paturi la nivel național.
,,Trebuie făcută o analiză pe fiecare secţie în parte, şi acolo unde avem secţii care nu au activitate, acele secţii trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secţiile care au activitate sau înfiinţate secţii, pentru că dacă avem doar spitale care nu reacţionează la ceea ce se întâmplă în comunităţile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliaţie în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliaţie, din numărul mare pe care vi l-am spus, şi în loc să avem o secţie, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecţionăm personalul şi paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde ştim care sunt problemele cu vârstnicii noştri şi cu cazurile grave care ar trebui tratate”, a mai explicat Bolojan.
Premierul a mai arătat că România formează anual aproximativ 7.000 de medici, dintre care 4.000–5.000 intră în rezidențiat. La final, doar 1.000–1.500 ajung să fie angajați în sistemul public, deși numărul absolvenților este mult peste necesarul real. Această discrepanță accentuează presiunea pe buget și pe structura de personal, în lipsa unei corelări între formare, cerere și capacitatea reală de absorbție a sistemului.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
