Vremea rece aduce momentul hainei groase pe deasupra costumului. Prima opțiune este paltonul clasic și niciuna dintre alternativele păzitoare de frig nu va putea vreodată să îi știrbească eleganța. Imaginea „nobilă“ este dată de croiul simplu, de lungime, care, în majoritatea ocaziilor, se apropie de genunchi, și de stofa simplă și groasă.
Haina de iarnă mai scurtă, pentru care limba română nu este atât de generoasă cu definițiile, se numește frumos, în limba italiană, il giaccone. Adică mă refer la articolul de care ai nevoie în toate zilele în care vrei să fii mai mobil și poate un pic mai „fashion“.
Dacă privim puțin în istorie, îi găsim origini în lumea hainelor destinate marinarilor. Așa numita „Pea Coat“ de la „P-Coat“ este împrumutată din universul uniformelor purtate pe timp de iarnă și furtună, iar numele, se pare, a fost folosit încă din 1723! Sunt mai multe povești despre cum s-a ajuns la inițiala „P“, una cu referiri la numele olandez al stofei foarte groase de lână și o alta legată de numele englezesc al aceleiași stofei. În mod clar este o haină de culoare albastru închis, scurtă, cu guler amplu și închidere în față cu două rânduri de nasturi, prindere cunoscută în engleză ca „double-breasted“. Nasturii sunt vizibili, iar buzunarele laterale au deschiderea verticală.
Dacă ne referim la o altă sursă de inspirație, tot britanică, atunci trebuie să menționez numele John Barbour, fondatorul companiei cu acelasi nume, atestată din 1894. Barbour a început ca importator de stofe impermeabile prin tratarea cu ulei de in. Ulterior, marca a devenit celebră datorită gecilor din bumbac ceruit, un articol indispensabil când trăiești într-o țară cu atât de multă ploaie. Rețeta a apărut inițial ca o inițiativă a nepotului fondatorului care își dorea o haină destinată pasiunii sale: mersul pe motocicletă. Ce s-a transmis până în prezent este stofa aparent ciudată dar extrem de durabilă și călduroasă. Geaca de tip Barbour nu apelează, în general, la două rânduri de nasturi, dar intră în categoria analizată aici.
La italieni, frumosul este la putere, iar povestea hainei lor „împrumută“ cu grație tot ce s-a dovedit util la exemplele de mai sus. Il Giaccone se închide cu un rând de nasturi sau cu două, este dintr-o stofă simplă sau una cu un model și nu respectă vreo regulă pentru texturi. Tot din „moda“ italiană vin și elementele inspirate de haina de costum, dar cele mai multe trimit spre un articol, mai sportiv, pe care îl porți direct peste cămașă, fie el și matlasat. Drept urmare, un indiciu al versatilității vine de la lipsa șlițurilor din spate. O haină scurtă de purtat peste costum are, cel mult, un singur șliț în partea din spate, poziționat central. Un al doilea detaliu, foarte important ,este capătul mânecilor.
Il Giaccone nu se prezintă cu mâneci strânse cu elastic la încheietură. Arată ciudat și se dovedește inconfortabilă pe deasupra mânecii de costum. Da, poate avea și glugă dar una detașabilă cu un sistem de prindere cu nasturi. O glugă cu fermoar și alte indicii de mare alpinist nu au ce căuta în combinație cu un sacou. Ce mai apare în schimb, este un al doilea guler matlasat, care protejează zona gâtului, și se închide cu fermoar.
Italienilor le place să adauge acest detaliu și arată cool. Despre gulerul de blană, prefer să îi lăsăm pe vânători să îl aprecieze în timp ce aleargă prin pădure. Dacă printre cititori se numără vreun miliardar rus, atunci sunt pregătit să includ o excepție, dar, în rest, haina cu detalii din blană, fie ea și palton, nu intră pe lista de ținute office. Deloc! La fel și buzunarele sau fermoarele în exces. Il Giaccone, în viziunea de purtat peste costum, rămâne, totuși, o poveste destul de simplă și, implicit, elegantă. Aât cât să nu treacă de granița dintre „un pic sportiv“ și „un pic mai mult penibil“. Dacă nu ești sigur că simți unde se poziționează granița, atiunci te sfătuiesc să rămâi la palton. Succes!