Holcim Moldova, compania care operează fabrica de ciment de la Rezina, vede următorii cinci ani drept o perioadă de creștere pentru piața construcțiilor din Republica Moldova, susținută inclusiv de perspectiva aderării la Uniunea Europeană și de fondurile europene care ar urma să ajungă în economie. Compania, un colos care consumă 20 MW pe oră ca să poată funcționa, are o capacitate anuală de producție de aproximativ 1,4 milioane de tone, însă producția din 2025 a fost de circa 540.000 de tone, potrivit datelor publice despre piața locală.
Șetfan Birău, cel care supervizează acest gigant, a făcut și un scurt istoric al companiei într-un dialog cu Forbes România, arătând că Fabrica de la Rezina funcționează din 1994, iar în 1999 a intrat în grupul Lafarge. După fuziunea Lafarge cu Holcim, finalizată în 2015, compania locală a funcționat sub brandul Lafarge până în martie 2026, când a devenit oficial Holcim Moldova.
„Ordinul de mărime al cifrei de afaceri este de zeci de milioane de euro. În ultimii ani am avut mereu activitate în creștere, următorii 5 ani îi vedem extrem de favorabili pentru piața Moldovei, vedem o creștere semnificativă a volumului de construcții în Moldova, susținuți de perspectiva de aderare la UE și de fondurile de aderare”, a explicat Ștefan Birău, CEO Holcim Moldova.
Fabrica de la Rezina are în prezent aproximativ 180 de angajați cu normă întreagă. Compania este unul dintre principalii producători locali de ciment, iar autoritățile de la Chișinău au descris fabrica drept cel mai mare producător de ciment din Republica Moldova.
Diferența dintre capacitatea instalației și producția efectivă lasă însă un spațiu important pentru creștere. Datele publice indică o capacitate de aproximativ 1,4 milioane de tone pe an și o producție de circa 540.000 de tone în 2025.
Pentru Holcim, una dintre direcțiile importante de dezvoltare nu este însă doar creșterea volumelor, ci și reducerea amprentei de carbon a producției. Compania urmărește să înlocuiască o parte din materiile prime tradiționale cu materiale alternative provenite din alte industrii, ceea ce poate reduce utilizarea calcarului extras din carieră și, implicit, emisiile asociate procesului de producție.
„Ne concentrăm pe performanță în ce privește indicatorii de sustenabilitate și economia circulară, iar la bază stă decarbonizarea. Urmărim să creștem rata de substituție a materiilor prime naturale cu materii prime alternative, derivate din alte industrii, care ne permit să folosim mai puțin calcar de carieră, lucru care ne ajută enorm să reducem emisiile de CO2. Ne ajută foarte mult că suntem în proximitatea unei piețe ca Ucraina, care are o bază metalurgică foarte dezvoltată și ne ajută cu aceste materiale”, spune Birău.
O a doua direcție este înlocuirea combustibililor tradiționali cu combustibili alternativi. În acest caz, compania spune că mizează inclusiv pe sprijinul autorităților moldovene pentru dezvoltarea unei platforme de pretratare a deșeurilor industriale și municipale. La Rezina există deja demersuri oficiale pentru utilizarea deșeurilor nepericuloase în cuptorul de ciment, prin substituirea parțială a combustibililor fosili.
„Urmărim să creștem rata de substituție a combustibililor tradiționali cu cei alternativi, iar aici de mare ajutor ne este statul moldovean, care ne va ajuta cu o platformă de pretratare a deșeurilor industriale și a deșeurilor municipale”, afirmă CEO-ul Holcim Moldova.
Nu în ultimul rând – practic o a treia direcție de dezvoltare – strategia companiei este legată și de schimbarea produselor oferite pieței, prin dezvoltarea unor soluții pentru construcții cu o amprentă mai redusă de carbon.
„Încercăm să aducem în piață soluții inovatoare pentru sectorul construcțiilor, formate din cimenturi, betoane și soluții de construcții cu o amprentă joasă de emisii de carbon”, spune Ștefan Birău.
Holcim Moldova operează în continuare fabrica din Rezina, cel mai mare agent economic din oraș, potrivit Primăriei Rezina. Compania are și o participație publică minoritară în structura acționariatului, datele oficiale privind participațiile autorităților publice indicând o deținere de 3,37% în 2021.
În acest context, Birău spune că perspectiva dezvoltării infrastructurii și a construcțiilor din Republica Moldova justifică investițiile în eficientizarea operațiunilor locale.
„Acest lucru ne face să privim cu optimism spre următorii ani. Totodată, ne face să investim în eficientizarea activității noastre operaționale și să o aducem la un nivel comparabil cu performanța țărilor care fac parte din grupul Holcim”, spune CEO-ul companiei.
O piață de un miliard de euro, dar cu importurile în creștere
Perspectiva optimistă a Holcim vine într-un moment în care piața materialelor de construcții din Republica Moldova a trecut printr-unul dintre cele mai puternice cicluri de creștere din ultimii ani. Un studiu realizat în 2026 pentru Agenția Invest Moldova și REDIA estimează că piața celor 18 mari categorii de materiale analizate a ajuns în 2025 la 18,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 949 milioane de euro, fără TVA. Studiul include materialele utilizate în construcția, renovarea și întreținerea clădirilor rezidențiale, a proiectelor comerciale și industriale, precum și a infrastructurii.
Creșterea din ultimii doi ani a fost însă mai puțin spectaculoasă în termeni reali decât sugerează valorile nominale. Autorii studiului arată că o parte importantă a avansului pieței a venit din inflație, iar vânzările de materiale de construcții din 2025, calculate la prețuri constante, erau doar ușor peste nivelul din 2018. Piața a crescut puternic ca valoare, dar nu în aceeași măsură și ca volum.
Pentru 2026, studiul estimează o corecție de aproximativ 7%, până la 17,3 miliarde de lei moldovenești. Este primul recul după creșterile de 16,7% din 2024 și 13,1% din 2025, iar autorii îl pun pe seama încetinirii activității de construcții. Cu toate acestea, perspectiva pe termen mai lung rămâne una de cerere rezilientă, susținută de investiții în infrastructura de transport, utilități, facilități industriale și centre logistice, precum și de construcția rezidențială.
Cea mai mare categorie din piață este reprezentată de produsele din oțel și structurile metalice, cu o valoare estimată la 4,68 miliarde de lei în 2025. Urmează cimentul, betonul preparat și produsele din beton, cu 3,46 miliarde de lei. Structura pieței reflectă profilul construcțiilor din Moldova, în care clădirile rezidențiale cu mai multe etaje, proprietățile comerciale și facilitățile industriale generează o cerere importantă pentru oțel și beton armat.
Cimentul rămâne astfel unul dintre segmentele esențiale ale pieței, iar poziția Holcim de producător local cu o capacitate de aproximativ 1,4 milioane de tone pe an trebuie privită și prin prisma unei piețe care încă are spațiu de utilizare a capacităților existente. Studiul estimează că piața cimentului, betonului preparat și produselor din beton a crescut de la 3,07 miliarde de lei în 2024 la 3,46 miliarde de lei în 2025, înaintea corecției estimate pentru 2026.
Unul dintre cele mai importante elemente ale pieței este însă faptul că această cerere în creștere nu este acoperită în aceeași măsură de producția locală. Ponderea materialelor fabricate pe malul drept al Nistrului în piața analizată a coborât de la 44,8% în 2018 la 39,9% în 2025, în timp ce produsele importate au ajuns la 53,4% din piață. Diferența este cu atât mai relevantă cu cât în 2018 importurile reprezentau 46,7%.
Ucraina schimbă echilibrul pieței
Principalul câștigător al acestei schimbări a fost Ucraina. Producătorii ucraineni și-au majorat vânzările pe piața moldovenească pentru mai multe categorii, inclusiv ciment, piatră spartă, vopsele și țevi din plastic. Studiul le atribuie un avantaj important costurilor de producție, în special celor energetice, în condițiile în care producătorii moldoveni s-au confruntat cu creșterea prețurilor la electricitate și gaze.
Presiunea importurilor este una dintre principalele probleme structurale ale industriei locale. Deși Moldova dispune de resurse minerale importante pentru producția de materiale de construcții, creșterea costurilor de producție a redus competitivitatea unor fabrici locale. În schimb, producătorii moldoveni sunt considerați în continuare competitivi în raport cu furnizorii din România, Polonia, Ungaria și alte state UE, unde costurile energetice sunt mai apropiate de cele locale.
Piața are și o componentă importantă de consum individual. Persoanele fizice și echipele mici de construcții au reprezentat aproximativ 37% din cererea de materiale în 2025, echivalentul a circa 6,9 miliarde de lei moldovenești. Restul de 63% a venit din proiecte și cumpărători instituționali. Studiul estimează că ponderea consumului individual ar putea crește în următorii ani, pe fondul renovării locuințelor, construcției de case individuale și dezvoltării canalelor de vânzare directă către consumatori.
Infrastructura și reconstrucția Ucrainei pot deschide următorul ciclu
Pe termen lung, însă, piața moldovenească are o limită pe care investițiile în infrastructură nu o pot elimina complet: demografia. Studiul estimează că cererea anuală pentru materiale de construcții se va menține, în linii mari, în jurul nivelului de 1 miliard de euro, ceea ce limitează perspectivele unei expansiuni nelimitate a pieței interne. Creșterea poate veni mai ales din schimbarea structurii cererii, din proiectele de infrastructură și din dezvoltarea unor capacități de producție orientate spre export.
În acest punct apare și legătura cu Ucraina, importantă și pentru strategia Holcim de utilizare a materialelor alternative provenite din industria metalurgică. Pentru industria moldovenească de materiale de construcții, apropierea de Ucraina poate reprezenta simultan o oportunitate și o presiune concurențială: pe de o parte, reconstrucția Ucrainei poate genera cerere pentru materiale, iar pe de altă parte, producătorii ucraineni sunt deja printre cei mai importanți furnizori ai pieței moldovenești.
Autorii studiului văd tocmai în infrastructură, logistică și reconstrucția Ucrainei unele dintre principalele surse de cerere pentru următorul deceniu. Investițiile în transport, utilități, facilități industriale și centre logistice ar trebui să susțină piața, în timp ce apropierea de UE poate crea oportunități suplimentare pentru producătorii care pot dezvolta produse cu valoare adăugată și pentru export.
Pentru investitori, concluzia studiului nu este însă că Moldova are nevoie pur și simplu de mai multe fabrici de materiale de construcții. În segmente mature precum cimentul, vopselele, mortarele uscate sau țevile din plastic există deja producători locali bine poziționați. Oportunitatea este mai degrabă în înlocuirea importurilor, în produse cu valoare adăugată și în nișe care pot fi dezvoltate pentru export. Studiul indică deja exemple de companii moldovenești care au construit activități orientate spre piețele externe în produse precum sârma de oțel, componente pentru case modulare și țevi din oțel.
Astfel, optimismul Holcim privind următorii cinci ani se suprapune peste o piață care are premise pentru o nouă etapă de dezvoltare, dar nu neapărat printr-o simplă creștere a volumelor. Pentru Moldova, următorul ciclu al construcțiilor poate însemna mai ales infrastructură, industrie și logistică, în timp ce pentru producătorii locali miza este să transforme această cerere în producție internă și, acolo unde este posibil, în exporturi.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
