În opinia sa, dacă asta este justificarea lor, se pare că înțeleg greșit modul în care funcționează agricultura ecologică. „Deși este adevărat că pesticidele chimice sintetice sunt în general interzise, există o listă lungă de excepții prevăzute în Organic Foods Production Act, totuși, pesticidele <ecologice> pot fi toxice”.
Chrstie Wilcox, biolog evoluționist, a explicat într-un articol publicat în 2012 în Scientific American că pesticidele ecologice prezintă același risc pentru sănătate ca și cele care nu sunt ecologice. Mai mult, marea majoritate a pesticidelor incluse în dietele noastre „naturale” sunt prezente și în alimentele ecologice cât și în cele care nu sunt eco, potrivit lui Miller.
Într-un studiu clasic, biochimistul Bruce Ames împreună cu colegii săi au constatat că „99,9% (după greutate) dintre pesticidele găsite în dieta americanilor sunt substanțe chimice produse de plante pentru a se apăra”. În plus, „substanțele chimice naturale și cele sintetice sunt la fel de susceptibile de a ieși pozitive la testele de cancer pe animale”, a mai scris fizicianul.
Astfel, consumatorii care cumpără alimente ecologice, pentru a evita expunerea la pesticide, își îndreaptă atenția către singurul procent, de 1%, din pesticidele pe care le consumă.
„Agricultura ecologică este un truc de marketing neștiințific, puternic subvenționat, care îi induce în eroare pe consumatori. Vechea zicală că vei obține ceea ce ai plătit, nu se aplică atunci când cumpărați produse ecologice la supra preț”, explică Henry Miller.
