FacebookTwitterLinkedIn

Hadrian Mateescu, director la Editura Publisol, semnalează faptul că absența oricăror cifre oficiale care să ateste obiceiurile de lectură ale publicului cititor și consumul uriaș de timp liber pe terminalele mobile influențează negativ consumul de carte din Româna.

Forbes: Ce a însemnat anul 2021 pentru editura pe care o conduceți: un an al revenirii după șocul din 2020, un an obișnuit sau un an prevestitor pentru o nouă criză? (variația cifrei de afaceri față de 2020, lansări deosebite, evenimente, decizii de business, strategia, etc)

Hadrian Mateescu: 2021 a însemnat un an al lansării activității editurii, după ce am amânat planurile de lansare din 2020 până la jumătatea lui august, acel an.

Am încheiat 2021 cu o cifră de afaceri de 3,99 milioane de lei, cu an de activitate din plin, după ce în 2020 am funcționat ca și editură doar în ultimele 5 luni ale anului.

Am lansat mai multe serii de autor – în primul rând autori români (Haralamb Zinca – 35 de titluri în 2020, Horia Tecuceanu – 18, Seria de romane FeminIN – 10 titluri, Leonida Neamtu – cu 12 cărți – serie continuata si în 2022 cu încă 7, Petre Salcudeanu – cu 6 titluri – serie continuată cu încă 8 titluri în 2022).

Aș mentiona aici, ca si eveniment editorial, lansarea în 3 iunie 2021 (noi spunem ca a fost prima lansare de carte din România cu public, în pandemie!) a cărtii Air Majesty – Michael Jordan, scrisă de Emil Hossu- Longin (o carte scrisă de autor în 16 ani, ce cuprinde peste 750 pagini despre viata și cariera lui Michael Jordan), la Sala Regimentului de Gardă Mihai Viteazul din București, în prezența a 100 de invitați – cât permitea maximum legislația la acea dată, urmată apoi de evenimente de lansare la Cluj, Galați, Constanța, Târgoviște și Craiova.

Ca decizii semnificative de business enumăr aici:

– orientarea spre lansarea a zeci de titluri în paralel pe toate segmentele de distribuție și preponderent spre zona de chioșcuri de presă (lansarea pe chioșcurile de presă este o sabie cu 2 tăișuri ce are atât avantaje cât și dezavantaje – aș spune ambele majore. Voi detalia.)

– orientarea spre autorii români de succes ai secolului 20, în zona de beletristică (romane polițiste, de aventuri, completate de cărțile din seriile Leonida Neamțu și Feminin).

De ce am spus despre sabia cu două tăișuri – aici chiar vorbesc din experiența mea personală pe toate cele 3 paliere – editor de carte, distribuitor de presă și publisher de presă:

Canalul de distribuție de presă are două avantaje importante:

1. Promovarea titlurilor în mass-media (unde impactul este dat de afinitatea publicului cititor de presă sau de reviste față de conținutul cărții) anterior apariției cărții (nu atât de mult pe cât ar fi necesar, iar, uneori, acoperirea este canibalizată de aparițiile mai multor cărți în aceeași zi – aș spune că este preferată cantitatea în detrimentul calității).

2. Prezența în toată țara, într-un răstimp scurt – estimez că există încă peste 1.200 de puncte de vânzare, față de cele aproximativ 300 -320 de librării din toată țara.

Aceste avantaje sunt, câteodată anulate de către dezavantaje:

1. Acuratețea distribuirii cărților (sunt puncte cu 3-5 exemplare și puncte cu un singur exemplar distribuit), de perioada scurtă – maximim 2 săptămâni – după care exemplarele nevândute se întorc la editură (riscul financiar este exclusiv al editurii de carte!).

2. De asemenea, lipsa informatizării rețelelor de distribuție de presă și lipsa efectivă a posibiltății de realimentare într-un timp scurt, atunci când exemplarele se epuizează de la un punct de vânzare, afectează foarte mult potențialul REAL de vânzare a acestui canal de distribuție și pot induce serioase probleme editorului cărții, prin numărul mare de exemplare returnate.

Forbes: În prezent, piața editorială din România traversează o criză? Care sunt cauzele crizei și care sunt efectele asupra publicului consumator?

Hadrian Mateescu: Da, piața traversează o criză – efect cumulat a mai mulți factori. Enumăr patru dintre aceștia, în ordinea (este a mea și este subiectivă, prin urmare, în absența unor cercetări de piață profesioniste):

– Mărirea prețurilor cărților, ca urmare a creșterii costurilor de producție, ca urmare a scumpirii astronomice a prețului hârtiei în Europa.

– Inflația și creșterea prețurilor la utilități, carburanți și alimente a determinat o reorientare a obiceiurilor de consum, bineînțeles, în sensul reducerii achizițiilor de carte.

– Războiul de la granițele țării a paralizat timp de 2 luni – cel puțin – achizițiile de carte – oamenii și-au reconsiderat semnificativ prioritățile.

– Creșterea masivă a cheltuielilor de promovare în online, materializată în costul pe conversie – au dus segmentul de vânzări prin magazinele on-line în suferință, după ce în primul an de pandemie au reprezentat o gură de oxigen pentru edituri, dupaă scăderile din off-line.

Aș mai adăuga și insista aici că absența oricăror cifre oficiale care să ateste obiceiurile de consum și de lectură ale publicului cititor de la noi, consumul uriaș de timp liber pe terminalele mobile influențează din nou, negativ, consumul de carte de la noi.

Forbes: Ce anume îi răspundeți unui cititor care constată cu reproș: s-au scumpit cărțile, nu-mi permit să mai cumpăr!

Hadrian Mateescu: Îi răspund că dacă va citi la fel de mult (măcar!) cât o făcea înainte, îi va fi mai bine pe termen mediu și lung.

O persoană cultă, citită, educată va face față mai bine, mai eficient dificultăților economice. Românii nu au renunțat la deplasările cu mașinile (chiar par șoselele mai aglomerate) sau la consumul de produse de genul alcoolului și țigărilor. În schimb, consumul de carte a avut de suferit.

Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din acest an? Dar motivele de optimism?

Hadrian Mateescu: Îngrijorările sunt legate de tirajele inițiale, de lansare, din ce în ce mai mici, care cu greu permit acoperirea cheltuielilor editoriale. Nu am motive să cred că piața de carte va crește în acest an.

M-aș bucura mult să se întâmple – iar o organizație recunoscută de piață să și probeze contrariul!

Forbes: Un raport național, publicat recent de platforma BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), arată că 42% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Cum comentați? Cine sunt responsabili, cine sunt vinovații acestei situații? Cum ar putea să scadă acest procent în următorii ani?

Hadrian Mateescu: Permiteți-mi să vă spun ce gândesc: toți adulții suntem responsabili pentru această stare.

Noi votăm ( sau nu) o dată la 4 ani, noi tolerăm, ca părinți absențele interminabile de la ore ale profesorilor – mai ales în sistemul de stat, noi NU protestăm față de programele școlare depășite, anacronice, care nu atrag defel elevii spre studiu, spre școală.

Da, putem arăta cu degetul spre miniștrii Educației, spre factorii decidenți politici care nu mișcă un deget pentru încurajarea lecturii și a consumului de carte, spre mass media care promovează non-valori după principii de audiență.

De scăzut, poate scădea printr-un reset și un moment zero al învățământului și culturii. Vedeți pe cineva în măsură să își asume și să pună în practică această decizie? Eu nu văd!

Forbes: O idee: plafonarea prețului la cărți. O idee trăsnită sau o decizie de luat în seamă de guvern pentru revitalizarea pieței editoriale din România?

Hadrian Mateescu: Este o idee trăsnită, așa cum menționați în întrebare, imposibil de pus în practică.

Susținerea o poate face statul prin achizițiile publice în biblioteci, după criteriul valorii de conținut a cărților, prin susținerea cheltuielilor legate de târgurile de carte, prin promovarea publicațiilor culturale care răspândesc informații despre lansări de carte sau prin finanțarea unui studiu național privind piața actuală de carte. Să știm cu adevărat unde ne aflăm astăzi!

Revitalizarea înseamnă creșterea consumului de carte și încurajarea lecturii cărților scrise de scriitorii români. 

Ne uităm și la programa școlară și vom vedea titluri ciudate în liste.