Ministerul Finanțelor a prezentat un plan fiscal ambițios, cu care țara va intra în negocieri la Bruxelles, având ca obiectiv principal reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2031.
Documentul prezintă o serie de măsuri ample ce vizează reforma fiscală, sistemul de impozitare a microîntreprinderilor, administrarea impozitelor și taxelor, precum și eficientizarea cheltuielilor publice și salarizarea în sectorul public.
Una dintre direcțiile majore ale reformei este reforma fiscală comprehensivă. În prim-planul reformei fiscale se află ajustarea ratelor de impozitare pentru principalele categorii de taxe și impozite – inclusiv impozitul pe profit, contribuțiile sociale și TVA-ul. Planul include, de asemenea, pregătiri pentru alinierea impozitării proprietăților la valorile de piață și reglementări menite să elimine distorsiunile și optimizarea fiscală excesivă, permițând o echitate mai mare în impunerea fiscală.
Pentru revizuirea regimului fiscal pentru microîntreprinderi planul propune măsuri care urmăresc eliminarea facilităților fiscale și deducerilor specifice, combătând astfel încercările de optimizare fiscală prin divizarea artificială a bazei de impozitare. Reforma se va concentra pe crearea unui regim specific pentru microîntreprinderi, dar fără avantajele fiscale actuale. În plus, Guvernul propune stimularea investițiilor prin mecanisme de credit fiscal și granturi destinate sprijinirii tranziției verzi și digitale.
Reorganizarea sistemului de administrare a impozitelor și taxelor este prevăzută pentru a combate evaziunea și a crește colectarea. Planul fiscal prevede un mecanism de detectare timpurie a fraudei în zona TVA și dezvoltarea unui sistem digital de profilare a contribuabililor. Guvernul va implementa noi instrumente de monitorizare a conformității fiscale și de control pentru marii contribuabili, cu extindere la nivelul contribuabililor mijlocii.
Pentru optimizarea cheltuielilor publice și controlul creșterilor salariale, reprezentanții Guvernului spun că vor limita creșterile de personal și vor implementa politici de creșteri salariale moderate în sectorul public. Cheltuielile vor fi ajustate periodic în funcție de complexitatea serviciilor oferite, iar investițiile publice vor fi monitorizate mai strict pentru a evita creșterile excesive ale costurilor și pentru a menține bugetul consolidat.
Pentru reforma sistemului de cheltuieli ale companiilor de stat și consolidarea achizițiilor centralizate, Guvernul propune introducerea măsurilor de evaluare periodică a cheltuielilor, iar achizițiile centralizate vor fi extinse. Guvernul va crea o bază de date pentru costurile medii.
Deficitul bugetar, estimat la 7,9% din PIB pentru 2023, va fi redus treptat, cu un punct procentual anual, pentru a ajunge la 2,5% din PIB în 2031. Guvernul preconizează că veniturile bugetare vor crește la 30,5% din PIB în 2025 și la 31% în 2026, în timp ce cheltuielile vor atinge un vârf de 41,2% din PIB în 2025, urmând să scadă treptat la 35,9% în 2031. Reducerea cheltuielilor va fi facilitată de măsuri precum controlul cheltuielilor de personal, scăderea costurilor cu asistența socială și ajustarea investițiilor.
Reforma fiscală urmează să aibă un impact pozitiv asupra bugetului, de cel puțin 1,1% din PIB în 2025, iar reforma cheltuielilor publice și salarizarea unică vor genera economii de până la 1% din PIB anual în următorii ani.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
