Guvernul intenționează să suspende plata contribuțiilor la Pilonul II de pensii în acest an și să folosească toți banii colectați pentru pensii pentru sistemul public. Mai multe organizații ale mediului privat au semnat un apel prin care susțin Pilonul II în actuala formă - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Plasamente |
|

Guvernul intenționează să suspende plata contribuțiilor la Pilonul II de pensii în acest an și să folosească toți banii colectați pentru pensii pentru sistemul public. Mai multe organizații ale mediului privat au semnat un apel prin care susțin Pilonul II în actuala formă

Proiectul de Lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilon II) este una dintre prioritățile legislative ale Guvernului în prima sesiune legislativă care se încheie în iunie, reiese din „Programul Legislativ al Guvernului României pentru anul 2018 (mai – decembrie)”, care are ca dată de publicare aprilie 2018. Nu mai puțin de 14 organizații care reprezintă mediul privat și Bursa de Valorii București, operatorul pieței de capital românești au lansat un apel prin care cer Guvernului să păstreze form actuală a Pilonului II de pensii.
Aşteptările privind veniturile

Proiectul prevede că vor fi încasate integral la buget contribuțiile CAS (contribuția de asigurări sociale, pensii), iar în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018 contribuția pentru Pilonul II se suspendă. Aceasta din urmă este în prezent de 3,75%, de la începutul acestui an, fiind redusă de la 5,1%, cât era de la începutul anului 2016, deși ar fi trebuit să ajungă la 6%.

În schimb, ulterior, începând cu anul viitor, reiese din document, contribuția angajatului trebuie să fie în sumă fixă de 84 de lei, în primul an, și crește anual până la 125 lei în anul al cincilea, putând fi dedusă din impozitul pe venit. De asemenea, contribuția angajatorul va fi egală cu a angajatului și dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați).

Obligația de a face aceste modificări îi este atribuită Secretariatului General al Guvernului, inițiatorii fiind SGG și Consiliul Național de Statistică și Prognoză (CNSP).

Astfel, din document reiese că Executivul are nevoie mare de a suplimenta sursele de venit la buget, pentru a putea plăti pensiile actuale, deoarece nu se prevede, din datele afișate până în prezent, că acea cotă de 3,75% nu va mai fi încasată. Din contră. Reiese că va fi încasată, dar direcționată către actualul sistem de stat, nu către fondurile private, așa cum se face de zece ani. Pilonul II de pensii a apărut în mai 2008.

Este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG, nici nu se va transpune. Nu suntem de acord cu ea. Infirm categoric. Nu se va întâmpla pentru că trebuie să ajungă la Ministerul Muncii, a explicat Olguţa Vasilescu, la Antena 3, în cursul acestei seri, citată de Mediafax.

La trei ore după ce această informație a apărut inițial pe Mediafax, aproape toate organizații cae reprezintă businessul privat au trimis un apel către Guvern de a renunța la acest demers. Acest apel poate fi citit intregral mai jos.

Apel pentru păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România

„Noi, organizațiile semnatare ale acestei scrisori, facem apel la Guvernul României pentru a menține neschimbată legislația și principiile de funcționare ale sistemului de pensii administrate privat (Pilonul II). În sprijinul acestei solicitări aducem concluziile studiilor internaționale, rezultatele celor 10 ani de Pilon II în România, precum și analizele pe care le-am realizat fiecare dintre noi cu privire la acest sistem. Predictibilitatea și stabilitatea legislativă sunt cruciale pentru succesul oricărui sistem de economisire pe termen lung menit să asigure prosperitatea la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri.

În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a țărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariția fondurilor private de acumulare și capitalizare, prin care populația să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluția la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreține un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuție și solidaritate inter-generațională.

Populația României a scăzut cu cca. 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuție contribuind atât sporul natural negativ cât și fenomenul emigrației. Declinul demografic a fost însoțit de o înrăutățire severă a ratei de dependență demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor. Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosință aceste tendințe: România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050. Faptul că tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari, va pune o presiune extremă pe finanțele publice ale țării. Aceste evoluții statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor
private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.

Soluția unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum 10 ani este fără doar și poate o poveste de succes. Gradul înalt de reglementare, transparența și randamentele investiționale deosebite au primit o largă recunoaștere internațională de la instituții precum BetterFinance, BERD sau OECD. Astfel, o analiză realizată de OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflația) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obținut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare, în condițiile unor restricții investiționale semnificative, impuse de legislație.

Al doilea beneficiu major al existenței Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a piețelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private din România sunt principalul investitor instituțional din țară. La Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. euro, adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate. Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței, inclusiv creșterea nivelului de guvernantă corporativă, au avut de câștigat în tot acest timp. Listările la bursă ale firmelor private și de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuție importantă a capitalului românesc.

Utilitatea și performanța sistemului de pensii private din România au fost remarcate și de experții Comisiei Europene, care au analizat situația Pilonului II în cel mai recent raport de țară privind România, publicat în 2018. Comisia Europeană se referă în mod negativ la reducerea contribuției virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanța bună a fondurilor de pensii private” și că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general și piața de capital a României”. „De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În același timp, măsura ar putea avea implicații negative asupra piețelor financiare”, notează raportul de țară al Comisiei Europene.

Având în vedere cele menționate mai sus, reiterăm faptul că menținerea legislației și arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, reprezintă unica soluție potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluții pentru recuperarea decalajului de contribuții cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum și a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se poate asigura atât prosperitateaa viitoare a românilor, cât și agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanțeze dezvoltarea României.”

Semnatarii sunt:

  1. Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Radu Hanga (Președinte)
  2. Asociația Administratorilor Independenți (AAI), Sorana Baciu (Președinte)
  3. Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda (Președinte)
  4. Asociația Română a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu (Președinte)
  5. Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru (Președinte)
  6. Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Radu Crăciun (Președinte)
  7. Asociația pentru Promovarea Asigurărilor (APPA), Alexandru Ciuncan (Secretar General)
  8. Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob (Președinte)
  9. Bursa de Valori de la București (BVB), Adrian Tănase (Director General)
  10. Camera de Comerț Americană din România (AmCham România), Anda Todor (Președinte)
  11. CFA România (CFA), Adrian Codîrlașu (Președinte)
  12. Confederația Patronală Concordia (Concordia), Adrian Manolache (Președinte)
  13. Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Franz Weiler (Președinte)
  14. Romanian Business Leaders (RBL), Dragoș Roșca (Președinte)
  15. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Adrian Marin (Președinte)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii