În continuarea poziției exprimate public privind rolul strategic al transportului feroviar, Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group, atrage atenția asupra unei probleme structurale care afectează direct competitivitatea sectorului: diferențele majore de taxare și tratament economic între transportul feroviar și cel rutier.
„Am spus că transportul feroviar este viitorul. Realitatea arată însă că, în România, politicile actuale împing piața în direcția opusă. Avem un sistem în care feroviarul plătește semnificativ mai mult, iar rutierul mult mai puțin, deși impactul asupra infrastructurii și mediului este invers”, a declarat Gruia Stoica.
În momentul de față, în țara noastră transportul rutier nu este taxat la distanță, ci prin sisteme de tip rovinietă, care permit utilizarea infrastructurii pentru perioade de timp, indiferent de numărul de kilometri parcurși.
În schimb, transportul feroviar este taxat pentru fiecare kilometru parcurs, prin taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), la care se adaugă o serie de costuri obligatorii: certificare, audituri periodice, inspecții tehnice, personal de siguranță, asigurări, costuri de formare și costuri operaționale ridicate.
„Diferența de tratament este evidentă: feroviarul plătește la kilometru, rutierul nu. Acest lucru generează un avantaj competitiv artificial pentru transportul rutier.”, a subliniat Gruia Stoica.
Chiar și în scenariul introducerii taxării la distanță pentru transportul rutier prin sistemul TollRo, nivelul propus în România rămâne redus: 0,48 lei/km pentru autostrăzi și drumuri expres (camioane ≥12 t, EURO VI) și 0,24 lei/km pentru drumuri naționale. Comparativ cu nivelul actual de taxare din transportul feroviar, rezultă că, inclusiv în noul model, feroviarul va rămâne mai puternic taxat. Analizele comparative arată că, raportat la unitatea tonă-kilometru, taxarea infrastructurii feroviare va fi cu aproximativ 60% mai mare decât cea pentru transportul rutier.
„Cu alte cuvinte, chiar și după introducerea TollRo, trenul va continua să plătească mai mult decât camionul pentru utilizarea infrastructurii. Aceasta nu este o corecție, ci o perpetuare a dezechilibrului”, a menționat Gruia Stoica.
În timp ce restul Europei taxează riguros transportul rutier, România rămâne una dintre cele mai permisive piețe. Nivelul de taxare rutieră în statele din regiune este mult mai ridicat.
Pe lângă diferențele de taxare, piața este afectată și de practici neconforme in domeniul transportului rutier: transporturi la supra-tonaj, controale insuficiente în teren și costuri reale de utilizare a infrastructurii care nu sunt reflectate în taxare.
Rezultatul acestor politici este vizibil în cifre: transportul rutier domină piața, reprezentând aproximativ 88,4% din volumele transportate și 87,8% din totalul tone-km. În paralel, transportul feroviar pierde constant cotă de piață, inclusiv pe segmente unde era competitiv. Dacă în primul an după Revoluție pe căile ferate se transportau în jur de 220 milioane de tone de marfă, în 2024 volumul a scăzut la doar 43 milioane de tone, în timp ce pe șosea s-au transportat aproximativ 323 de milioane de tone.
„Este momentul pentru un dialog real între operatorii feroviari, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor. Nu cerem tratament preferențial, ci un cadru echitabil. Dacă nu corectăm aceste diferențe, România va continua să stimuleze transportul rutier în detrimentul unui sistem mai eficient și mai sustenabil.”, a concluzionat președintele GRAMPET Group.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.