Google și McKinsey au convenit să cumpere credite verzi (de eliminare a dioxidului de carbon) pentru 320.000 de tone, pe o perioadă de zece ani, într-un proiect din Brazilia care combină creșterea animalelor cu plantarea arborilor.
Inițiativa marchează prima participare a celor două companii la un proiect de silvopășunat și urmărește dezvoltarea unei soluții de reducere a emisiilor care ar putea fi extinsă la scară largă.
Acordurile de achiziție pe termen lung, anunțate luni, vor susține proiectul companiei de tehnologie climatică Working Trees, care urmărește transformarea pășunilor degradate în sisteme agricole ce integrează arbori și animale în sud-estul Amazonului și în regiunea Cerrado din Brazilia.
320.000 de tone de carbon, vizate de acordul pe zece ani
Acordul va contribui la finanțarea refacerii a 8.700 de hectare de pășuni degradate și parțial degradate, în cadrul unui proiect mai amplu, care acoperă 50.000 de hectare.
Inițiativa reprezintă una dintre primele încercări de implementare la scară mai mare a silvopășunatului finanțat prin credite de carbon. Acest sistem presupune plantarea arborilor în pășunile utilizate pentru creșterea bovinelor, astfel încât activitatea zootehnică să poată continua, în timp ce vegetația contribuie la captarea și stocarea carbonului.
„Silvopășunatul, dintre diferitele abordări pentru captarea carbonului prin sisteme naturale, este una dintre soluțiile cu cel mai promițător potențial de extindere. Finanțarea prin credite de carbon are un rol în susținerea acestei soluții”, a declarat Julia Strong, director executiv al Symbiosis Coalition.
Coaliția reunește companii care urmăresc dezvoltarea pieței creditelor de eliminare a carbonului prin contracte de achiziție pe termen lung.
Arborii și creșterea animalelor, integrate în același sistem
Working Trees plantează rânduri de arbori comerciali și specii native direct în pășunile existente, păstrând suprafețe suficiente pentru pășunatul bovinelor.
Potrivit companiei, modelul poate îmbunătăți productivitatea animalelor și poate genera venituri viitoare din comercializarea lemnului. Aceste venituri ar putea încuraja proprietarii de terenuri să mențină sistemele agroforestiere și după diminuarea încasărilor din vânzarea creditelor de carbon.
Proiectul urmărește astfel să combine trei obiective: captarea carbonului, menținerea producției de carne de vită și reducerea presiunii asupra pădurilor.
Directorul general al companiei, Leif Gonzales-Kramer, a subliniat că angajamentele de cumpărare pe termen lung sunt esențiale pentru atragerea capitalului necesar unor asemenea investiții.
„Dacă credeți că lumea va continua să consume carne de vită și că va lua în serios combaterea schimbărilor climatice, singura modalitate de a le realiza pe amândouă în același timp este prin silvopășunat”, a declarat acesta.
Marile companii tehnologice caută credite de carbon
Proiectul este susținut prin Symbiosis Coalition, o coaliție din care fac parte Google, companie deținută de Alphabet, Microsoft, Meta și Salesforce.
Coaliția urmărește dezvoltarea pieței prin contracte pe termen lung și și-a asumat angajamente pentru achiziția a peste 20 de milioane de tone de credite de carbon până în 2030.
Interesul companiilor tehnologice pentru astfel de proiecte este în creștere, în condițiile în care extinderea infrastructurii pentru inteligența artificială necesită cantități mari de energie și complică eforturile de reducere a emisiilor.
Brazilia, care dezvoltă o piață a carbonului încă aflată la început, atrage tot mai mult interes din partea investitorilor și creditorilor. Companiile caută proiecte de eliminare a carbonului considerate de calitate, care să le ajute să își îndeplinească obiectivele climatice.
Creditele de carbon, între finanțarea soluțiilor și criticile de mediu
Deși proiectele de silvopășunat pot contribui la captarea carbonului și la refacerea terenurilor degradate, utilizarea creditelor de carbon rămâne controversată.
Criticii susțin că achiziția acestor credite poate permite companiilor poluatoare să evite reducerea directă a propriilor emisii, prin compensarea unei părți din impactul asupra mediului cu investiții în proiecte externe.
În cazul inițiativei din Brazilia, angajamentele de achiziție pe zece ani oferă proiectului o sursă de finanțare pe termen lung. Eficiența climatică va depinde însă de cantitatea de carbon captată și stocată efectiv, de durabilitatea sistemelor implementate și de capacitatea proiectului de a menține beneficiile de mediu în timp.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.