Este surpriza acestei ierni în economie! Doar Polonia a reușit o performanță ușor superioară, cu 3,4%. Anul se va încheia foarte probabil, cu un PIB egal sau superior celui din 2008, marcând astfel încheierea golului cauzat de criză și reluarea, chiar și la niveluri mai modeste, a trendului spectaculos de creștere economică pe baza căruia economia s-a triplat între 2000 și 2008.
Dacă până la urmă a fost sau nu recesiune tehnică anul acesta – se pare că nu – contează deja mai puțin. Important este că economia încă reușește să se mobilizeze măcar pentru a oferi cifre frumoase. Pentru afaceri asta înseamnă că nu trebuie să se teamă de pierderi necontrolate sau de noi taxe inventate de stat pentru a acoperi găurile bugetare. Dar lipsa acestor riscuri nu garantează în nici un fel creșterea vânzărilor. Un antreprenor se va lovi de aceleași limite de până acum: veniturile populației sunt încă mici – creșterea lor nominală n-a acoperit nici măcar inflația pe tot timpul crizei, creditele sunt greu accesibile, iar lipsa de lichiditate face ca facturile să fie plătite după luni de zile.
Clienții care se luptă cu rate mai mari la bănci au venituri disponibile mai mici, pe care le orientează către lucrurile de strictă necesitate. Pentru magazinele de haine, de electronice sau pentru dealerii auto este un noroc dacă reușesc să vândă chiar și trei sferturi din volumele din 2008, deși se presupune că PIB de anul acesta va reuși să-l egaleze pe cel de atunci. Și totuși, cu atât mai mult se poate presupune că altcineva beneficiază de pe urma creșterii economice. Iată către ce clienți va trebui să vă îndreptați dacă vizați o creștere de vânzări.
Exportatorii. Exporturile au crescut de la 40 de miliarde de euro în 2008 la aproximativ 50 de miliarde de euro în prezent. Este o diferență de 10 miliarde de euro, bani proaspeți și cerți intrați în economie, la dispoziția unor industrii care se bazează masiv pe inputuri. Cine vinde către exportatori are oportunitatea de-a mări volumele și o certitudine ceva mai mare că își va încasa facturile.
Agricultura. Creșterea exporturilor este și mai spectaculoasă strict în agricultură, unde volumul aproape s-a triplat, de la 2 miliarde de euro în 2008, la 5-6 miliarde de euro pe an acum. Practic, mai mult de o treime din plusul de exporturi vin din agricultură, chiar dacă ponderea sa în PIB este de nici o zecime. La această situație se adaugă intrarea în forță a investitorilor străini, care au cumpărat terenuri ieftine în România pentru a face agricultură la nivelul tehnologic cu care sunt obișnuiți. Asta înseamnă o cerere suplimentară uriașă de utilaje agricole, semințe, îngrășăminte și pesticide.
Energia. Dacă în 2008 puterea instalată în energie regenerabilă (cu excepția hidro) era practic zero, în cei șase ani volumul a ajuns la peste 5000 Mw, cu o producție efectivă care acoperă o șesime din necesar. Investițiile în turbine eoliene par să se fi plafonat, din motive tehnice, însă cele în panouri fotovoltaice sunt intense – cu volume mari pe termen scurt, iar cele în centrale pe biomasă vor fi foarte probabil următorul val masiv – cu perspective de afaceri uriașe pe termen mediu.
Tehnologia informației. Răspândirea tehnologiei mobile și a aplicațiilor dezvoltate de companii mici, independente a schimbat radical și modelul de funcționare a industriei IT. Înainte de criză, majoritatea programatorilor lucrau în subsidiare ale companiilor din Silicon Valley, care veneau aici pentru a plăti salarii ceva mai mici în programare sau în call-centere și pentru a repatria un profit cât mai mare. Acum însă a apărut un întreg ecosistem descentralizat de companii locale, mici și competitive, care folosesc profiturile pentru dezvoltare și extindere. Sunt bani absolut proaspeți în economie, astfel încât contractele și facturile cu astfel de clienți depind foarte puțin de contextul economic intern.
Fondurile Europene. Chiar dacă ritmul de absorbție a încetinit dezamăgitor anul acesta în circuitul economic mai mult de două miliarde de euro. Beneficiarii de fonduri au reușit să-și plătească facturile restante și au acum la dispoziție lichidități pe care sunt presate să le cheltuiască destul de repede, pentru a finaliza proiectele angajate. Pentru noul exercițiu bugetar european, pe baza experienței de până acum, este de așteptat ca volumele să crească.