Industria germană dă semne de slăbiciune, în timp ce China accelerează și câștigă tot mai mult teren pe piața globală. Datele oficiale arată o scădere de 1,7% a exporturilor germane în 2023, în contrast puternic cu avansul de 7,1% înregistrat de exporturile chineze. Economiștii avertizează că strategia agresivă de preț a companiilor chineze și supraproducția pun presiune pe competitivitatea Germaniei.
Exporturile germane au scăzut la aproximativ 1.650 de miliarde de euro în 2024, potrivit Oficiului Federal de Statistică German. În același timp, exporturile Chinei au crescut, depășind 25,4 trilioane de yuani (echivalentul a 3.500 de miliarde de dolari), conform datelor oficiale de la Beijing.
Specialiștii avertizează că războiul prețurilor dus de companiile chineze pe piața internă, dar și supracapacitățile de producție, pun presiune tot mai mare pe industria germană.
„Companiile chineze recuperează rapid decalajul și devin tot mai active în segmente industriale unde Germania a avut tradițional un avantaj competitiv”, explică Philipp Böing, economist și profesor specializat în cercetarea inovării la Universitatea Goethe din Frankfurt și ZEW Mannheim, citat de dpa și preluat de Agerpres.
În domenii precum digitalizarea și inteligența artificială generativă, „chinezii au depășit deja, în unele cazuri, capabilitățile tehnologice ale concurenților germani”, susține acesta.
Potrivit lui Jens Burchardt, partener în cadrul Boston Consulting Group (BCG), producția industrială din Germania se află pe un trend descendent de aproape un deceniu.
Cea mai mare vulnerabilitate o reprezintă industriile mari consumatoare de energie, cum este cea a produselor chimice de bază, urmate de industria auto. Costurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea Germaniei, consideră Burchardt.
„Producătorii germani își pot păstra rolul actual, doar dacă vor reuși să aibă o influență similară în domeniul propulsiei electrice, așa cum au avut în cazul motoarelor cu combustie internă.”
Consultanții BCG atrag atenția și asupra riscurilor generate de concurența chineză în domenii precum ingineria mecanică și industria echipamentelor electrice.
Un nou raport al Institutului ifo scoate la iveală o discrepanță tot mai mare între datele oficiale privind sectorul construcțiilor publice din Germania și realitatea resimțită de firmele de construcții, în special cele mici, care se confruntă cu scăderea comenzilor și blocaje cauzate de problemele bugetare ale administrațiilor locale.
Volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut cu 6,1%, în primul trimestru din 2025
Volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut cu 6,1%, în primul trimestru din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la valoarea de 10,36 miliarde de euro, arată datele publicate, joi, de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Potrivit Agerpres, exporturile Germaniei către România s-au diminuat cu 1,2%, la peste 5,68 miliarde de euro, în timp ce importurile din România s-au redus cu 11,4% și au ajuns la un volum de 4,68 miliarde de euro.
“Declinul importurilor germane din România (deci al exporturilor românești) se datorează în primul rând dinamicii economice slabe din Germania și situației economice tensionate din întreaga Europă.”
“Tocmai în acest context provocator devine din nou evident faptul că România, ca destinație de afaceri, trebuie să se concentreze și mai mult pe îmbunătățirea competitivității sale. Un cadru fiscal stabil și favorabil mediului de afaceri este un factor esențial în acest sens.”
În acest context, măsurile de politică fiscală aflate în prezent în discuție capătă o importanță deosebită. Rămâne de sperat că interesele sectorului privat vor fi luate în considerare.
“Pe termen mediu, este esențial să se iasă din dezechilibrul fiscal actual, în special printr-o creștere economică sustenabilă. Pe termen scurt însă, din perspectiva comunității noastre de business – sunt necesare cu prioritate măsuri de consolidare bugetară din perspectiva cheltuielilor, precum și o reducere semnificativă a birocrației, pentru a întări credibilitatea statului și a crea baza pentru o dezvoltare bugetară sustenabilă’, a afirmat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.