Gărzile din cele trei mari spitale publice din Timișoara (Spitalul Județean, Spitalul Municipal și Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”), sunt asigurate în permanență, inclusiv prin chemarea medicilor de acasă sau apelarea la specialiști din alte unități medicale, atunci când personalul programat nu este disponibil, potrivit unor declarații transmise de managerii unităților pentru Agerpres.
Managerul Spitalului Municipal Timișoara, Stela Iurciuc, a explicat că ocuparea liniilor de gardă a devenit tot mai dificilă din cauza limitărilor legislative care permit medicilor să efectueze gărzi în maximum două spitale și să nu depășească o normă și jumătate de muncă.
„Este dificil să ocupăm liniile de gardă din cauza limitării la o normă şi jumătate. Aceasta generează probleme în activitatea de spitalizare, chiar dacă rezidenţii au un rol important”, a declarat Iurciuc.
Un alt factor descurajant este faptul că orele de gardă nu sunt luate în calcul la vechimea în muncă pentru pensie. Managerul Spitalului Municipal a subliniat că, în situațiile în care un medic nu mai poate face gărzi din motive de sănătate, ar trebui să preia alte responsabilități, pentru a permite medicilor mai tineri să asigure continuitatea serviciilor în secțiile de acuți.
În prezent, rezidenții participă la gărzi doar alături de medici cu experiență, niciodată singuri, iar în specialități precum ATI presiunea este ridicată, chiar și în spitalele mari.
Managerul Spitalului Județean Timișoara, dr. Dorel Săndesc, afirmă că, deși în marile centre universitare deficitul de personal este mai mic decât în alte zone, problema gărzilor rămâne una structurală și nerezolvată de ani de zile.
„Gărzile sunt plătite la un tarif orar îngheţat înainte de pandemie. Este o muncă grea, pentru că medicul răspunde de toată secţia şi de toate urgenţele. De aceea, există situaţii în multe spitale în care gărzile se acoperă cu dificultate”, a precizat acesta.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a modifica sistemul actual, prin introducerea a două tipuri de gărzi – de urgență și de monitorizare – cu niveluri diferite de responsabilitate și salarizare, precum și prin reglementarea clară a gărzilor la domiciliu, în cazul specialităților unde prezența continuă în spital nu este necesară.
Dr. Săndesc a arătat că există diferențe semnificative între gărzile din spitalele mici și cele din centrele universitare, unde volumul de pacienți și urgențe este mult mai mare. În Spitalul Județean, de exemplu, doar una dintre cele trei clinici de chirurgie este zilnic pe linie de urgență, celelalte având rol de monitorizare.
La Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”, managerul Cristian Oancea a declarat că nu există cazuri de medici care să refuze gărzile, cu excepția celor bolnavi sau în vârstă, însă secția ATI rămâne cea mai afectată de lipsa personalului.
„La nevoie, apelăm şi la medici din afara spitalului pentru gărzi, în special pentru ATI, dar nu sunt mulţi”, a spus Oancea.
Suprasolicitarea personalului medical, pe fondul deficitului de cadre și al volumului mare de muncă, a dus la apariția frecventă a burnout-ului în toate cele trei spitale, atât în rândul medicilor, cât și al asistenților și infirmierilor.
„Posturile sunt încă blocate şi suntem deficitari. Un medic lucrează ziua, rămâne în gardă până a doua zi şi, în majoritatea cazurilor, continuă activitatea”, a explicat Cristian Oancea.
Și la Spitalul Județean au fost realizate evaluări psihologice privind epuizarea profesională, iar unitatea oferă sprijin prin psihologi interni.
„Avem colegi care au avut nevoie de tratament, concedii medicale sau sprijin psihologic. Presiunea emoţională şi profesională este foarte mare în această profesie”, a declarat dr. Dorel Săndesc.
Managerii subliniază că, deși situația nu este una de criză majoră în prezent, sistemul de gărzi rămâne fragil și dependent de disponibilitatea personalului, în lipsa unor reforme legislative și financiare consistente.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.