Galeria de Artă Modernă din Palazzo Pitti se reinventează printr-un proiect inedit care transformă vizitatorul din simplu spectator în explorator senzorial.
Palazzo Pitti, ridicat iniţial în secolul al XV‑lea pentru negustorul Luca Pitti, a devenit de-a lungul anilor una dintre cele mai impunătoare reşedinţe din Florenţa. Achiziţionat şi extins de familia Medici, palatul a devenit sediul ducilor şi apoi al Marelui Ducat de Toscana, reflectând ambiţiile politice şi gusturile estetice ale epocilor succesive, iar azi veghează ca un simbol al puterii şi al continuităţii istorice a oraşului.
Interiorul palatului păstrează o colecţie impresionantă de galerii şi camere decorate, unde se succed opere de artă, tapiserii şi mobilier care ilustrează evoluţia gustului aristocratic european. Galeriile găzduiesc lucrări de pictură, sculptură şi artă decorativă, iar expoziţiile permanente contopesc colecţii regale cu donaţii şi achiziţii moderne. Vizitarea Palazzo Pitti oferă azi o călătorie cronologică prin stiluri şi meşteşuguri, de la Renaştere la epoci ulterioare, fiecare încăpere păstrând urmele restaurărilor şi ale reinterpretărilor succesive. În spatele palatului se întind Grădinile Boboli, un parc renascentist care completează experienţa vizitatorului cu alei și fântâni ornamentale şi sculpturi ce creează cadre teatrale pentru promenadă şi contemplare.
Iniţiativa „La storia tra le dita” de la Galeria de Artă Modernă din Palazzo Pitti oferă o modalitate nouă de a explora secolul al XIX‑lea, invitând publicul să descopere operele şi atmosfera epocii prin intermediul simţurilor. Proiectul are loc în fiecare joi dimineaţă până în mai 2026 şi este organizat de Galeriile Uffizi, inclus în biletul de intrare şi accesibil pe bază de rezervare. Turul propune o experienţă tactilă supravegheată, concepută pentru a permite atingerii să completeze înţelegerea vizuală a operelor. Participanţii sunt ghidaţi de Gianfranco Terzo, profesor de artă la Liceo Artistico di Porta Romana din Florenţa, care oferă context istoric şi tehnic pentru fiecare sculptură. Prin explicaţiile sale, formele şi materialele prind viaţă, iar publicul învaţă să recunoască intenţii artistice şi detalii care altfel pot rămâne ascunse privirii.
Selecţia de sculpturi include piese reprezentative ale mişcărilor artistice din secolul al XIX‑lea, fiecare ales pentru potenţialul său de a spune o poveste tactilă. Printre lucrările disponibile pentru explorare se numără portretul Marelui Duce Leopold al II‑lea semnat de Ottaviano Giovannozzi, o sculptură care ilustrează portretistica epocii. De asemenea, vizitatorii pot atinge opere legate de moştenirea lui Lorenzo Bartolini, prezentate prin sculpturile elevului său Pasquale Romanelli, şi faimosul bust în bronz al lui Giuseppe Verdi realizat de Vincenzo Gemito.
Organizatorii au inclus in expozitie şi obiecte din secolul al XIX‑lea pentru a completa tabloul vieţii de atunci. Instrumentele de scris, accesoriile de coafură, piese vestimentare şi alte artefacte oferă indicii despre ritualuri, obiceiuri şi statut social, permiţând o înţelegere mai amplă a contextului cultural.
Dimensiunea auditivă a turului cuprinde fragmente muzicale şi extrase literare care evocă starea de spirit a vremii, de la melodii populare la pasaje dramatice din opere sau texte reprezentative. Aceste inserţii sonore sunt calibrate pentru a susţine lecturile tactile şi vizuale, creând o coloană sonoră ce amplifică empatia faţă de epocă.
Partea olfactivă este gândită ca un element cheie în reconstrucţia atmosferei: note istorice precum violetele de Parma, florile de portocal, tutunul şi ciocolata completează paleta senzorială a sesiunii. Aceste mirosuri au fost alese pentru puterea lor evocatoare şi pentru rolul lor în memoria colectivă a secolului al XIX‑lea, contribuind la un transfer emoţional instantaneu.
„La storia tra le dita” reprezintă o abordare contemporană a muzeologiei, care merge dincolo de expunerea tradiţională şi invită la o implicare activă, inclusiv a publicurilor cu nevoi diferite de accesibilitate. Proiectul demonstrează cum instituţiile culturale pot reinventa istoria pentru a o face perceptibilă şi relevantă, iar Palazzo Pitti, în cadrul său istoric, oferă decorul ideal pentru astfel de experimente.