Într-un context geopolitic și economic tensionat, industria IT își continuă ritmul de creștere.
Industria IT, unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, pare privilegiată. Crizele de la nivel internațional nu au avut efecte directe asupra sectorului, iar anul 2022 nu poate să aducă decât aspecte pozitive. “Pe media ultimilor zece ani, noi avem o creștere cam de 15% pe an fiecare an, ceea ce înseamnă de mai mult de trei ori decât creșterea normală naturală a întregii economii naționale, care e undeva la 5%. Și ne dorim să creștem în continuare”, a declarat Gabriela Mechea, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
În ciuda previziunilor pozitive, se remarcă câțiva factori care frânează procesul de creștere. Unul dintre aceștia este lipsa forței de muncă. “Universitățile reușesc să livreze pe piața muncii undeva la 9.000 de specialiști, dar nevoia în piață depășește 20.000 de oameni în momentul acesta. În industria de IT lucrează aproximativ 135.000 de specialiști la nivel național”, a explicat ea. O altă provocare este reprezentată de nivelul foarte scăzut de digitalizare a societății românești și faptul că nu s-a considerat prioritară educația digitală încă din ciclul primar de școală. “Lucrul acesta are are niște efecte pe termen lung nu numai în lipsa specialiștilor de tehnologie dar și în lipsa competențelor digitale la nivel de populație”.
Dezvoltarea industriei IT devine sustenabilă într-un stat digital, iar un aspect important în evoluția sectorului este adoptarea tehnologiei la nivelul instituțiilor publice și interacțiunea digitală dintre cetățean și stat. Un parteneriat public-privat în sectorul IT este necesar, atât pentru dezvoltarea sustenabilă a domeniului, cât și pentru poziționarea României drept un jucător competitiv pe scena internațională. “Dinamica ultimilor doi ani ne arată că abordarea de tip remote first și remote only, prin care putem să contactăm direct specialiști din orice colț al lumii poate să ducă, sigur cu necesitatea unei adaptări continue, la o formă prin care industria noastră să poată să acceseze talent de oriunde din lume”, declară Daniel Homorodean, Vicepreședinte Cluj IT Cluster. La nivel național, se remarcă un număr din ce în ce mai mare de companii care ajung să lucreze cu specialiști din Asia de Sud-Est, din zona Caucazului, din America Latină, un progres pentru industrie, însă mecanismul are și reversul medaliei: “faptul că orice dezvoltator din România poate să lucreze pentru orice client din lume”. Prin urmare trebuie “să fim foarte competitivi pentru a reuși să motivăm și să ne ținem oamenii”, punctează el.
În România există un potențial de creștere foarte mare a industriei. De exemplu, sectorul de software și servicii aduce un aport de aproape 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce însumează aproape 13,6 miliarde de Euro, potrivit unui studiu recent realizat de ANIS. La nivelul Europei de Est, România este al treilea hub tehnologic din punct de vedere al numărului de angajați. “Avem nevoie de companii inovatoare pentru că încă suntem în grupul țărilor focusate pe externalizarea serviciilor. România nu a ajuns în grupul țărilor axate pe inovare”, mai spune Gabriela Mechea. “Când ne uităm la ritmul investițional din ultimii ani în IT, în particular în startup-urile românești, vedem o creștere semnificativă”, adaugă Daniel Homorodean. Rapoartele ne arată o investiție totală doar în zona start-up, în toate fazele, de 116 milioane de euro în 2021, aproape de patru ori mai mult față de 2020. “Acest lucru este, desigur, foarte benefic. Arată însă și faptul că există apetit investițional din afară, că există capacitate financiară, dar cred că trebuie în același timp să fim foarte atenți la sustenabilitatea pe termen lung al acestui proces. Mai ales că există pericolul ca în acest context de fragilitate internațională să ajungem într-o zonă de risc precum cea prin care lumea a mai trecut acum 20 de ani cu ocazia dot-com buble”, mai explică el.
Piața românească este în continuare una relativ mică numeric și imatură din perspectiva capacității de înțelegere și de absorbție a soluțiilor informatice. “Acesta este motivul pentru care dezvoltarea accesului direct la piețe pentru companiile românești trebuie să fie și este o precondiție pentru a accelera într-un mod mai sistematic capacitatea lor inovativă, dar și capacitatea piețelor interne prin implicarea statului într-o digitalizare mai rapidă a sectorului public”, punctează vicepreședintele Cluj IT Cluster.
ANIS își propune digitalizarea administrației publice la toate nivelurile ei și își dorește o transparentizare a procesului achizițiilor publice, precum și generalizarea semnaturilor electronice. “Nu în ultimul rând, ne dorim educația în tehnologie pentru de-aici vine și capacitatea cetățenilor de a utiliza aceste instrumente”, conchide Gabriela Mechea.
Cluj IT Cluster vizează internaționalizarea strategică a IT-ului românesc, dezvoltarea abilității industriei de a de a realiza o valoare adăugată semnificativă în piețele în care România poate să dezvolte sau să investească. “Ne uităm de asemenea, pe lângă piețele tradiționale din vestul Europei, la piețele în curs de dezvoltare. Am realizat în ultimii ani misiuni economice, chiar și în cursul pandemiei, în Africa, în America Latină, în Asia Centrală. Avem parteneriate care se întind din Papua Noua Guinee prin Africa, prin America Latină, și desigur către Europa tocmai pentru a contura acest ecosistem de relații care să permită dezvoltarea poziționării noastre”, conchide el.
