Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Având în vedere domeniul în care activăm, consider că anul 2021 poate fi catalogat drept anul digitalizării tuturor proceselor și activităților. Dacă 2020 a fost mai degrabă un an de adaptare din punct de vedere al utilizării tehnologiilor digitale, în 2021 multe companii au abordat o atitudine proactivă și au luat măsuri pentru a integra transformarea digitală într-o manieră intensivă în strategia lor de dezvoltare. Au conștientizat că atunci când vremurile se schimbă atât de rapid, este important să fii la curent cu tendințele, pentru a nu rămâne în urmă.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Pentru mediul de business, în general, cred că anul 2021 a reprezentat o reflexie a deciziilor pe care companiile le-au luat cu un an înainte, având în vedere contextul fără precedent cu care au fost nevoite să se confrunte. Astfel, dacă aplicăm filtre precum gradul de adaptabilitate, continuitate, responsabilitate și rapiditate în procesul de decizie, putem avea o imagine clară asupra modului cum a fost resimțit anul acesta pentru mediul de afaceri.
Iar în pofida contextului pandemic, în domeniul nostru de activitate anumite sectoare și segmente de activitate, precum Commercial & Industrial sau Residential, au înregistrat o rată de creștere accelerată, în procente care depășesc chiar două cifre.
Atunci când vorbim despre motive de îngrijorare, unul dintre cele mai importante este dat de evoluția inflaționistă a principalelor materii prime folosite în industria electrotehnică. Alte amenințări sunt reprezentate de blocajul în lanțurile internaționale de aprovizionare, care creează un nivel ridicat de impredictibilitate, dar și de creșterea costurilor de transport.
Referitor la activitatea Eaton Electric România, estimările noastre pentru anul 2021 ne arată că ne situăm în parametrii pe care i-am stabilit încă din trimestrul al treilea al lui 2020, atât în ceea ce privește veniturile, cât și profitabilitatea.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Într-o perioadă în care suntem înconjurați de vești alarmante și de subiecte triste, poate părea nefiresc să aducem în discuție și motive de satisfacție și optimism. Însă eu consider că, mai ales în situații de acest fel, este indispensabil să identificăm și să vorbim despre realizările noastre. Pentru că doar așa putem ajunge la evoluție și putem găsi soluții chiar și în cele mai dificile momente. Iar pentru noi, faptul că am reușit să trecem peste toată această perioadă și să ne păstrăm echipele intacte și cu același nivel de concentrare și de dedicare pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am stabilit, este unul din principalele motive de satisfacție ale anului 2021. Mai ales că activitatea noastră s-a desfășurat în proporție de 90% de la distanță. Cred că în astfel de momente realizezi cu adevărat, că cea mai mare investiție este, de fapt, în oameni.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
2021 a fost, pentru mediul de business, un an al redresării și mai ales al punerii în practică a lecțiilor predate de anul 2020. Majoritatea companiilor au învățat anul acesta că trebuie să își antreneze flexibilitatea, să ia decizii eficiente și să investească în creșterea gradului de digitalizare. Anul 2021 a fost însoțit și el de provocări, atât din punct de vedere economic, dar și sanitar, social și politic, cu cel mai înalt nivel al inflației din momentul aderării României la UE și până în prezent. Mediul de afaceri a dovedit, însă, că poate atinge performanța chiar și în situații dificile, fără precedent. În acest moment, companiile își doresc predictibilitate din partea autorităților și un sprijin mai mare al statului pentru susținerea investițiilor și a strategiilor pe termen lung.
În domeniul în care activăm, mediul de business este unul foarte competitiv și dinamic, iar anumite segmente sunt supuse unui stres suplimentar datorat lichidităților, dar și evoluției inflaționiste a materiilor prime.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Poate pentru prima dată în istoria recentă a țării noastre, autoritățile au fost puse în fața unor provocări majore, în care au trebuit să dovedească atât mediului de afaceri, dar și populației, că, în ciuda pandemiei, pot asigura continuitatea economiei și proteja sănătatea cetățenilor. Consider că în toată această perioadă autoritățile statului s-au preocupat pentru a implementa în timp util soluții care să sprijine revenirea la normalitate. Câteva măsuri pe care le-aș menționa în acest sens ar fi introducerea indemnizației de șomaj tehnic, aplicarea programului flexibil de muncă, moratoriul pentru amânarea la plată a ratelor.
De asemenea, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un instrument de sprijin al mediului privat, care poate duce la investiții importante și la susținerea unor strategii de dezvoltare benefice. Pe lângă investițiile în sănătate, educatie, infrastructură, digitalizare, un capitol important al Planului cuprinde investiții în eficiență energetică atât în sectorul rezidențial, cât și al clădirilor, o măsură ce sprijină dezvoltarea de clădiri inteligente, proiecte de renovare a construcțiilor, reducerea emisiilor de carbon și rețele de termoficare eficiente.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Este destul de dificil de făcut o predicție cu privire la modul în care vor evolua lucrurile. Însă, categoric, există câteva provocări majore la nivel mondial despre care vom vorbi destul de des în 2022: conjunctura geopolitică, evoluția prețurilor principalelor materii prime, presiunea pentru atingerea țintelor de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon, redefinirea lanțurilor de aprovizionare la nivel global, tendințele de regionalizare a producției (în special produsul finit), facilitarea accesului consumatorilor către acestea.