Funeraliile Papei Francisc din Piaţa Sfântul Petru s-au încheiat la puţin timp după ora locală 12:00 (10:00 GMT), după o ceremonie solemnă şi emoţionantă în care a fost evocată moştenirea pontificatului lui Francisc în prezenţa principalilor lideri ai lumii.
Credincioşii au aplaudat îndelung şi călduros atunci când sicriul defunctului Pontif a fost scos din Piaţa Sfântul Petru şi dus în bazilica Sfântul Petru.
Papa Francisc a fost “un papă apropiat de oameni, cu o inimă deschisă pentru toţi”, a subliniat cardinalul Giovanni Battista Re în omilia sa rostită la funeraliile suveranului pontif, sâmbătă, în Piaţa Sfântul Petru din Roma, informează AFP.
Papa Francisc “şi-a imprimat imediat personalitatea sa puternică asupra guvernării Bisericii Catolice, stabilind un contact direct cu persoanele individuale şi cu populaţiile, dornic să fie aproape de toţi, cu o atenţie deosebită pentru persoanele în dificultate, lucrând neobosit, în special pentru cei mai nevoiaşi, pentru cei excluşi”, a adăugat Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor.
Există nenumărate “gesturi” şi “îndemnuri” din partea Papei Francisc “în favoarea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate”, a remarcat cardinalul Giovanni Battista Re în omilia sa, în aplauzele mulţimii.
“Insistenţa sa de a lucra pentru cei săraci a fost, de asemenea, constantă”, a adăugat el, subliniind că a fost “semnificativ faptul că prima călătorie a Papei Francisc a fost efectuată pe insula Lampedusa, o insulă care simbolizează tragedia emigrării, cu mii de oameni înecaţi pe mare”.
Papa Francisc nu a încetat niciodată “să pledeze pentru pace”, făcând apel la “raţiune şi negocieri oneste”, a declarat sâmbătă cardinalul Giovanni Battista Re, în timpul omiliei sale.
“Confruntat cu furia numeroaselor războaie (…) cu ororile lor inumane (…), Papa Francisc nu a încetat niciodată să îşi folosească vocea pentru a implora pacea şi a face apel la raţiune, la negocieri oneste pentru a găsi posibile soluţii”, a spus monseniorul Re, reamintind invitaţia recurentă a suveranului pontif de “a construi poduri şi nu ziduri”.
Totodată, el a reamintit faptul că Papa Francisc promova ideea unei Biserici Catolice care să fie “o casă pentru toţi”.
Potrivit agenţiei ANSA, în pofida fragilităţii şi suferinţei sale fizice, Papa Francisc a ales să meargă pe calea dăruirii de sine până în ultima zi a vieţii sale pământeşti, a declarat cardinalul Giovanni Battista Re, care a prezidat funeraliile.
“Papa Francisc a mers pe urmele Domnului său, Păstorul cel bun, care şi-a iubit oile până la punctul de a-şi da viaţa pentru ele. Şi a făcut-o cu putere şi seninătate, aproape de turma sa, Biserica lui Dumnezeu”, a mai spus el.
Papa Francisc şi-a făcut ultima apariţie în public în Piaţa Sfântul Petru în Duminica Paştelui, cu o zi înainte de a muri luni, la vârsta de 88 de ani.
“În uniune spirituală cu întreaga creştinătate, suntem aici în număr mare pentru a ne ruga pentru Papa Francisc, astfel încât Dumnezeu să îl poată primi în imensitatea iubirii sale”, a continuat cardinalul Re.
Papa Francisc obişnuia să îşi încheie discursurile şi întâlnirile personale spunând: “Nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine”.
“Acum, dragă Papă Francisc, îţi cerem să te rogi pentru noi şi îţi cerem ca din cer să binecuvântezi Biserica, să binecuvântezi Roma, să binecuvântezi întreaga lume, aşa cum ai făcut duminica trecută de la balconul acestei bazilici, într-o ultimă îmbrăţişare cu tot poporul lui Dumnezeu, dar şi cu omenirea care caută adevărul cu o inimă sinceră şi ţine sus torţa speranţei”, a adăugat cardinalul Giovanni Battista Re.
“Ultima sa imagine, care va rămâne în ochii şi in inimile noastre, este cea de duminica trecută, din solemnitatea Paştelui, când Papa Francisc, în ciuda problemelor grave de sănătate, a dorit să dea binecuvântarea de la Loja Binecuvântărilor a Bazilicii Sfântul Petru şi apoi a coborât în această piaţă pentru a saluta, din papamobilul deschis, marea mulţime adunată pentru Sfânta Liturghie de Paşte”, a reamintit el, citat de Vatican News.
Decizia suveranului pontif de a lua numele Francisc a apărut imediat ca alegerea unui program şi a unui stil pe care el dorea să îşi bazeze pontificatul, căutând să se lase ghidat de spiritul Sfântului Francisc de Assisi.
Cu vocabularul său caracteristic şi cu limbajul său bogat în imagini şi metafore, a căutat întotdeauna să lumineze problemele timpului nostru cu înţelepciunea Evangheliei, oferind un răspuns în lumina credinţei şi încurajându-ne să trăim creştineşte provocările şi contradicţiile acestor ani de schimbare, pe care îi plăcea să îi descrie ca fiind “o schimbare de epocă”.
Avea o mare spontaneitate şi un mod informal de a se adresa tuturor, chiar şi persoanelor aflate departe de Biserică.
Plin de căldură umană şi profund sensibil la dramele zilelor noastre, Papa Francisc a împărtăşit, cu adevărat, neliniştile, suferinţele şi speranţele timpului nostru şi s-a dăruit consolării şi încurajării printr-un mesaj în măsură să ajungă la inimile oamenilor într-un mod direct şi imediat.
Carisma sa de primire şi ascultare, combinată cu un mod de a se comporta tipic sensibilităţii de astăzi, a atins inimile şi a încercat să trezească energiile morale şi spirituale.
Primatul evanghelizării a fost ghidul pontificatului său, răspândind, cu o clară amprentă misionară, bucuria Evangheliei, care a fost şi titlul primei sale exortaţii apostolice, Evangelii gaudium.
Firul călăuzitor al misiunii sale a fost, de asemenea, convingerea că Biserica este o casă pentru toţi; o casă cu uşi mereu deschise. El a recurs în mod repetat la imaginea Bisericii ca un “spital de campanie” după o bătălie cu mulţi răniţi; o Biserică dornică să se ocupe cu decizie de problemele oamenilor şi de marile suferinţe care afectează grav lumea contemporană; o Biserică capabilă să se aplece asupra fiecărui om, dincolo de orice credinţă sau condiţie, vindecându-i rănile.
Dintre cele 47 obositoare călătorii apostolice, cea în Irak, din 2021, făcută sfidând toate riscurile în acel moment, va rămâne în istorie într-un mod special. Acea vizită apostolică dificilă a fost un balsam asupra rănilor deschise ale poporului irakian, care a suferit atât de mult din cauza activităţii inumane a ISIS. Aceasta a fost, de asemenea, o călătorie importantă pentru dialogul interreligios, o altă dimensiune relevantă a activităţii sale pastorale. Cu vizita apostolică, din 2024, în patru naţiuni din Asia şi Oceania, Papa Francisc a ajuns la cea mai “periferică periferie a lumii”.
Papa Francisc a pus întotdeauna în centru Evanghelia milostivirii, subliniind în mod repetat că Dumnezeu nu oboseşte să ierte: El iartă întotdeauna, indiferent de situaţia celor care îşi cer iertare şi se întorc pe calea cea bună.
De aceea, el a dorit Jubileul extraordinar al milostivirii, subliniind că îndurarea este “inima Evangheliei”.
În Scrisoarea enciclică “Fratelli tutti”, el a dorit să reînvie o aspiraţie mondială la fraternitate, deoarece toţi suntem copiii aceluiaşi Tată care este în ceruri. Cu forţă, el ne-a reamintit adesea că aparţinem cu toţii aceleiaşi familii umane şi că nimeni nu se mântuieşte singur.
În 2019, în timpul călătoriei sale apostolice în Emiratele Arabe Unite, Papa Francisc a semnat “Documentul privind fraternitatea umană pentru pacea mondială şi coexistenţa comună”, reamintind paternitatea comună a lui Dumnezeu.
Adresându-se bărbaţilor şi femeilor din întreaga lume, în Scrisoarea enciclică “Laudato si”, el a atras atenţia asupra îndatoririlor şi coresponsabilităţii faţă de casa noastră comună.
Foto: profimediaimages.ro
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.