Nu este orice master chef, ci mentorul lui Radu Ionescu, Head Chef & Founder KAIAMO, partenerul Cezarei Tănase. Cei doi chefi au creat un eveniment gastronomic la Bucureşti, la restaurant KAIAMO, locul de întâlnire între French Haute Cuisine şi Romanian Contemporary Cuisine.

L-a cunoscut pe Radu când erau la liceu. El, mai mare cu doi ani, juca baschet şi era simpatizat de majoritatea fetelor. Ei îi plăceau tocilarii. El a plecat să studieze la Londra. Apoi a plecat şi ea. Amândoi îşi doreau o carieră în business. Şi cum Londra este un oraş plin de oportunităţi dar şi foarte scump, au simţit nevoia să îşi ia câte un job part-time. Aşa au ajuns să lucreze în domeniul „ospitality”, mai întâi într-un mic restaurant de cartier. Dorul de casă şi implicit de mâncarea gătită de bunici l-au făcut pe Radu să gătească din ce în ce mai mult acasă şi astfel şi-a descoperit pasiunea pentru gătit. A pornit de la preparate simple şi a experimentat din ce în ce mai mult, iar după absolvirea studiilor de Global Business Management la Regent’s University şi a masterului în Marketing Comunications la University of Westminster Business School s-a înscris la Le Cordon Bleu. Cezara a absolvit facultatea de Business Management şi s-a specializat în Marketing.

La Le Cordon Bleu, cel mai prestigios institut culinar din lume, Radu a obţinut Le Grand Diplome, cea mai complexă şi prestigioasă specializare din oferta educaţională a institutului, care cuprinde un spectru larg de tehnici culinare din zona clasică de patiserie şi bucătărie cât şi din cea moleculară. Chef Radu a absolvit şi cursul „Diploma in Culinary management”, un Master dedicat managementului din industria HoReCa. Mentorul lui Radu, Master Chef Colin Westal a descoperit tehnicile franţuzeşti la celebrul restaurant Le Gavroche, cu trei stele Michelin, şi-a continuat cariera la restaurantul Kensington Place unde a progresat rapid, iar din 2014 este membru al institutului Le Cordon Bleu, în calitate de Master Chef.

Investiţia în educaţie

Experienţa din Londra a fost benefică pentru cei doi, pentru că în timpul săptâmânii mergeau la facultate, iar în weekend lucrau, iar astfel au îmbinat perfect teoria cu practica. Cezara o citează des pe bunica ei, care îi spunea: „Pentru a cere ceva unei persoane trebuie să ştii tu mai întâi să faci ceea ce-i ceri”. Aşa au şi făcut. Pentru Cezara şi Radu, vorbele bunicilor lor sunt adânc întipărite în memorie şi îi citează de câte ori îşi amintesc din învăţămintele primite în copilărie. Părinţii celor doi tineri sunt oameni de afaceri cu o experienţă de peste 25 de ani şi găsesc la ei toată susţinerea profesională de care au nevoie în domeniul antreprenoriatului.

Acum, Cezara şi Radu au creat un restaurant-concept inspirat din folclorul şi tradiţiile româneşti. Este o bucătărie modernă cu spirit românesc, unde meniul se schimbă o dată la trei luni. Folosesc legume şi fructe de sezon, aşa cum găteau bunicii noştri. „Schimbarea meniului este bună din două motive: este un element de noutate care ajută în relaţia cu oaspeţii şi calitatea produselor, care sunt mereu de sezon.  Produsele sunt cumpărate din România, de la producători care pot păstra calitatea şi continuitatea livrării şi documentele aferente”, explică Cezara Tănase.

Parizerul servit pe ziar este preparatul care nu iese niciodată din meniu. Parizerul este preparat de fabrica Diana din Râmnicu Vâlcea şi are gustul care l-a făcut cunoscut în perioada comunistă. În general, meniul include multe dintre preparatele cu care Cezara şi Radu au crescut, preparate la care se simte influenţa modernă a lui chef Radu din bucătăria multiculturală din Londra.

Pentru că le-a fost dor de casă, cei doi tineri şi‑au decorat restaurantul cu elemente tradiţionale. Au petrecut foarte mult timp căutând elementele de decor şi design. Ca oaspete vei remarca lemnul folosit în restaurant, care este recuperat din vechi construcţii din România. Una dintre mesele restaurantului, preferată pentru cinele în familie, este construită dintr-o troiţă veche, pe care este inscripţionat mesajul: „Credinţă şi muncă pentru ţară”. A fost găsită lângă o mânăstire din zona Timişoara şi are o puternică încărcătură energetică. Andreas Samuelson, un suedez căsătorit cu o româncă, s-a ocupat de recondiţionarea lemnului recuperat. Masa este însoţită de un tablou pictat de străbunicul lui Radu cu florile primite de bunica acestuia în ziua în care s-a născut mama lui Radu. Decorul este completat de lustra care luminează masa, care are formă de nai.

Dedicaţi muncii

Cei doi tineri consideră că zona de servire a mesei trebuie să fie o experienţă, astfel că toate elementele înconjurătoare sunt interconencate. Locul are foarte multe elemente etno transpuse într-o variantă modernă, iar KAIAMO este o astfel de experienţă. „Numele este creaţia noastră şi pentru noi înseamnă frica de mediocritate şi năzuinţa spre absolut, un concept pe care l-am preluat de la strămoşii noştri daci, care făceau totul tinzând spre absolut”, spune Cezara.

Logo-ul restaurantului este o mască tradiţională care se poartă în noaptea dintre ani pentru a alunga spiritele rele şi pentru a intra în noul an cu o energie pozitivă. Este un obicei precreştin, din zona Maramureşului, dar care există şi în Scandinavia şi în Germania. Cezara şi Radu au dorit să creeze un spaţiu care să îi ducă pe oaspeţi cu gândul că au ajuns acasă.

Poarta de la intrare, construită de asemenea din lemn recuperat dintr-o poartă veche din secuime, te întâmpină cu masca tradiţională agăţată, care alungă spiritele rele, pentru a intra în casă cu o energie bună.

Un an a durat amenajarea restaurantului şi multe operaţiuni le-au făcut chiar ei. Şi pentru că au avut timp suficient au putut analiza mai multe oferte, iar astfel au găsit cele mai bune preţuri.

Cei doi lucrează la acest proiect de doi ani. Şi-au creat o echipă tânără, de 25 de persoane, aleşi pe baza aptitudinilor, care îşi doresc să muncească şi să evolueze.

Bucătăria deschisă este atracţia restaurantului.  „Eating bar”-ul este o experienţă interactivă, recomandată celor care ies singuri la maă. Cei doi tineri au visat la un restaurant cu 40 de locuri şi au amenajat unul cu 90 de locuri. Problema lor este acum construirea şi pregătirea echipei.

Cezara reprezintă partea raţională şi organizată a proiectului, iar Radu este partea creativă şi artistică, astfel că se completează reciproc. El o ajută să viseze, iar ea face ca visul să devină realitate. „Toţi colegii mei români de la facultate au spus că s-ar întoarce acasă, doar că nu există posibilitatea de a se dezvolta din punct de vedere profesional”, spune Cezara.  Radu şi Cezara consideră că astăzi cel mai important este să te înzestrezi cu un set de abilități transferabile dintr-o industrie în alta şi asta fac cu echipa lor.

„Noi ne dorim să punem România pe harta gastronomică mondială şi ne străduim să facem lucrurile cât mai bine posibil“, spune Cezara. Cei doi sunt pasionaţi de gastronomie şi sunt recunoscători că au descoperit de tineri ceea ce îşi doresc să facă.