Guvernul francez va cheltui 200 milioane de euro pentru a finanţa distrugerea producţiei excedentare de vin, în încercarea de a sprijini producătorii aflaţi în dificultate şi de a susţine preţurile.
Mai multe regiuni producătoare de vin din Franţa, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăţi din cauza unei combinaţii de factori, printre care se numără schimbările în obiceiurile de consum ale clienților, criza costului vieţii şi efectele Covid-19, scrie The Guardian.
Scăderea cererii de vin a generat supraproducţie, scăderea bruscă a preţurilor şi dificultăţi financiare majore pentru o treime din producătorii de vin din regiunea Bordeaux.
Un fond creat de UE pentru distrugerea vinului, de 160 milioane de euro, a fost suplimentat până la nivelul de 200 milioane de euro de către guvernul francez, a declarat vineri ministrul agriculturii, Marc Fesneau.
Banii sunt “destinaţi să oprească prăbuşirea preţurilor şi pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit”, dar ministrul a subliniat că industria trebuie “să privească spre viitor, să se gândească la schimbările obiceiurilor în rândul consumatorilor şi să se adapteze”.
Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curăţare şi parfumuri.
“Producem prea mult, iar preţul de vânzare este sub preţul de producţie, aşa că pierdem bani”, a spus Jean-Philippe Granier, de la asociaţia producătorilor de vin din Languedoc.
În iunie, Ministerul Agriculturii a anunţat, de asemenea, crearea unui fond de 57 milioane de euro pentru a finanţa scoaterea viţei-de-vie de pe aproximativ 9.500 de hectare în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să se orienteze către alte produse, cum ar fi măslinele.
Europa a suferit ultima dată din cauza unei supraproducţii de vin la mijlocul anilor 2000, ceea ce a obligat UE să îşi reformeze politica agricolă pentru a reduce producţia masivă de vin care era stimulată prin subvenţii.
Potrivit cifrelor UE, cele 27 de state membre cheltuiesc încă 1,06 miliarde de euro anual pentru acest sector.
Pe lângă tendinţa pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere şi alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a dus la închiderea restaurantelor şi barurilor din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor.
Creşterile recente ale preţurilor la alimente şi combustibili, legate de creşterea vertiginoasă a preţurilor energiei la nivel mondial şi de invazia rusă în Ucraina, au determinat, de asemenea, cumpărătorii să îşi diminueze cheltuielile.