FacebookTwitterLinkedIn

Ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a dezvăluit că Franța și Germania sunt în principal de acord cu ajustările planificate ale regulilor fiscale ale Uniunii Europene, cu excepția unui aspect referitor la cheltuielile pentru investiții atunci când deficitul depășește limitele UE.

Le Maire a subliniat importanța menținerii investițiilor în cadrul bugetelor naționale, descriind această dimensiune ca fiind o „linie roșie” pentru autoritățile franceze.

„Cred că Franţa a făcut paşii necesari spre Germania pentru a ajunge la un compromis, suntem de acord în proporţie de 90%. Singura problemă care rămâne deschisă între Franţa şi Germania este ce facem cu procedura de deficit excesiv”, a precizat Bruno Le Maire.

Regulile fiscale ale UE, cunoscute sub numele de Pactul de Stabilitate și Creștere, impun statelor membre să mențină deficitele bugetare sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Atunci când un deficit depășește acest prag, țara respectivă trebuie să reducă deficitul cu 0,5% din PIB în termeni structurali în fiecare an, până când acesta revine sub 3% din PIB. Acest proces este cunoscut sub numele de “procedura de deficit excesiv”.

Franța dorește o reducere anuală mai mică a deficitului în cazul în care guvernul implementează reforme și investește, conform unui plan pe patru ani care ar urma să fie negociat cu Comisia Europeană.

„Suntem ferm convinşi că, în cei patru ani ai procedurii de deficit excesiv, este esenţial să fie menţinute stimulentele pentru a încuraja investiţiile şi reformele structurale prin introducerea unei flexibilităţi care ar putea fi de 0,2 puncte pe an. Acesta este singurul lucru care împiedică Franţa şi Germania să ajungă la un acord”, a spus Bruno Le Maire. “Acest principiu este o linie roşie”, a adăugat oficialul francez.

Discuțiile dintre miniștrii europeni ai Finanțelor, planificate pentru această seară și ziua de vineri, reprezintă ultima etapă în revizuirea regulilor fiscale ale UE, suspendate din 2020 din cauza pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice. Obiectivul este adaptarea acestor reguli la realitatea post-pandemie, în contextul datoriilor publice ridicate și necesității investițiilor publice pentru a aborda schimbările climatice.