Franţa, a doua economie a zonei euro, a înregistrat o creştere de 1,1% în 2024, după un avans similar în 2023 şi o expansiune de 2,6% în 2022, arată datele publicate joi Institutul Naţional de Statistică (Insee).
În trimestrul patru din 2024, PIB-ul Franţei a scăzut uşor, cu 0,1%, pe fondul reducerii efectelor Jocurilor Olimpice de la Paris, iar colapsul Guvernului a afectat încrederea în rândul companiilor şi a consumatorilor. Analiştii se aşteptau la o stagnare. În trimestrul trei din 2024 se înregistrase un avans de 0,4%, când evoluţia economiei a fost impulsionată de organizarea Jocurilor Olimpice, pe fondul majorării vânzărilor de servicii, de bilete de călătorie şi a drepturilor de difuzare a evenimentului, arată agențiile de presă, preluate de Agerpres.
Cererea internă a contribuit pozitiv la evoluţia PIB-ul Franţei în trimestrul patru din 2024, deşi nu atât de mult ca în precedentele trei luni, a precizat Insee. Contribuţia comerţului extern a fost din nou negativă, în urma declinului exporturilor, în timp ce importurile s-au redresat.
“Per ansamblu, datele din trimestrul patru din 2024 sugerează slăbiciunea persistentă a economiei şi se adaugă riscurilor negative la adresa previziunilor din acest trimestru”, a apreciat Eleonora Mavroeidi, economist al Bloomberg.
În Franţa, fragilitatea economiei este complicată de dificultăţile fiscale cu care se confruntă Guvernul şi reducerea veniturilor din taxe. Deficitul bugetar s-a situat anul trecut la aproximativ 6% din PIB. Discuţiile privind bugetul pe 2025 ar urma să se finalizeze săptămâna viitoare.
Ministrul de Finanţe, Eric Lombard, a înrăutăţit previziunile privind creşterea PIB-ului Franţei în 2025 la 0,9%, de la un nivel de 1,1% previzionat anterior.