Reuniunea anuală din 2025 a Forumului Economic Mondial (WEF) are loc în perioada 20-24 ianuarie la Davos, Elveția. Agenda include subiecte precum Ucraina, Gaza, schimbările climatice şi inteligenţa artificială și va fi dominată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit Deutsche Welle.
Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF), care are loc în stațiunea alpină în fiecare ianuarie, este locul în care liderii politici, de afaceri și financiari ai lumii se întâlnesc pentru a rezolva probleme majore. Reuniunea din acest an a fost convocată sub titlul “Colaborarea pentru era inteligentă”. Discuțiile vor viza, printre altele, incertitudinea geo-economică, inteligența artificială, reimaginarea creșterii și protejarea planetei. Cei 2750 de delegați vor monitoriza cu interes întoarcerea președintelui american la Casa Albă.
Înființată în urmă cu peste 50 de ani, la începutul anilor 1970, Reuniunea anuală încearcă să întruchipeze „spiritul de la Davos”, care este o atitudine de deschidere și cooperare esențială pentru misiunea Forumului. Davos este mai degrabă o platformă pentru factorii de decizie din sectorul public și privat pentru a reuni și a discuta problemele majore ale zilei. Întâlnirile pot duce la parteneriate de afaceri și descoperiri politice.
În 1988, de exemplu, Grecia și Turcia au evitat conflictul armat cu un acord încheiat la Davos. În anii 1990, Davos a găzduit o strângere de mână care a ajutat la stoparea apartheidului în Africa de Sud și a servit drept platformă pentru anunțarea Pactului Global al ONU, o inițiativă care solicită companiilor să-și alinieze operațiunile la principiile drepturilor omului.
În oraşul alpin elveţian sunt aşteptaţi 60 de şefi de stat şi de guverne, din peste 130 de ţări. Printre liderii mondiali care urmează să participe la întâlnire se numără cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepremierul chinez Ding Xuexiang, Javier Milei din Argentina, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa şi Muhammad Yunus din Bangladesh.
„Dacă prăpastia dintre speranțe și temeri a fost evidentă anul trecut, contextul pentru Davos 2025 nu este mai puțin conflictual. Incertitudinea geoeconomică, tensiunile comerciale, polarizarea culturală și neliniștea legată de climă sunt teme care ne preocupă, dar există și promisiunea unei inovații rapide – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologie – pentru a crește productivitatea și nivelul de trai”, potrivit unui comunicat de presă al WEF.
În multe privințe, conferința inițiată de Klaus Schwab în urmă cu mai bine de cinci decenii este o dovadă a dorinței permanente a elitei globale de a se întâlni. Indiferent de evoluțiile din domeniul tehnologiei comunicațiilor – și de conștientizarea crescândă a costurilor de mediu ale călătoriilor pe distanțe lungi – mii de politicieni, directori, investitori, birocrați și jurnaliști fac călătoria anuală către Alpii elvețieni.
Reuniunea s-a dovedit rezistentă la reacția împotriva elitelor globale, exemplificată de prima victorie electorală a lui Trump în 2016.. În primul semestru 2024, organizația a obținut venituri de aproape 440 de milioane de franci elvețieni – cu un sfert mai mult decât în 2019.
Creşterea populismului, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia umanitară din Gaza, regularitatea alarmantă a evenimentelor meteorologice extreme şi revoluţia inteligenţei artificiale (AI), aflată în desfăşurare, sunt câteva dintre problemele cheie asupra cărora delegaţii se vor concentra în timpul celor cinci zile de întâlniri.
”Se întâmplă în cel mai complicat context geopolitic din generaţii”, a declarat preşedintele WEF, Borge Brende.
Atenția delegaților va fi îndreptată, săptămâna aceasta, către Donald Trump, aflat la aproape 7000 de kilometri distanță. Trump urmează să depună jurământul astăzi la Capitoliul Statelor Unite, după care intenționează să emită o serie de ordine executive și directive care variază de la energie la imigrație, potrivit Reuters.
Aceste măsuri ar putea zgudui piețele financiare și schimba soarta economiilor, industriilor și companiilor din întreaga lume. Finanțiștii și directorii de companii, dintre care mulți au considerat până acum că promisiunile președintelui privind tarifele globale și deportările în masă sunt doar retorică de campanie, vor fi lipiți de ecranele lor, pe măsură ce detaliile politice vor fi date publicităţii.
Cele două evenimente ale săptămânii – Forumul de la Davos şi instarea lui Trump – au forțat șefii corporațiilor să facă alegeri revelatoare. Șeful Microsoft, Satya Nadella, Jamie Dimon, de la JPMorgan (JPM.N) și Larry Fink, de la BlackRock (BLK.N) erau așteptați la Davos. Cu toate acestea, inaugurarea lui Trump este cea mai mare atracție. Șefii a cinci dintre cei „Șapte magnifici” giganți tehnologici americani vor participa la ceremonia de învestire a președintelui: preşedintele executiv Amazon, Jeff Bezos, şeful Tesla, Elon Musk, şeful Meta, Mark Zuckerberg, şeful Apple, Tim Cook, şeful Alphabet, Sundar Pichai.
Forumul Davos se confruntă anul acesta cu o lipsă relativă de lideri politici. Președintele chinez Xi Jinping nu participă, la fel ca prim-ministrul indian Narendra Modi. Singurul lider din Grupul celor șapte economii dezvoltate care urcă pe scena de la Davos este germanul Olaf Scholz, al cărui partid este pe cale să piardă alegerile generale de luna viitoare, conform sondajelor de opinie.
Lista invitaților întărește sentimentul, tot mai răspândit în rândul mulțimii de la Davos, că lumea se îndepărtează din ce în ce mai mult de spiritul pro-comerț și internaționalist al WEF. Statele Unite au devenit un utilizator tot mai agresiv al sancțiunilor financiare și al controlului exporturilor împotriva adversarilor lor, inclusiv Rusia și China. Chiar săptămâna trecută, administrația demisionară a președintelui Joe Biden a impus restricții asupra exporturilor de cipuri de inteligență artificială către mai multe ţări, ceea ce a provocat proteste din partea giganților tehnologici precum Nvidia și Oracle.
Între timp, subvențiile industriale vaste – cum ar fi cele acordate prin Legea privind reducerea inflației a lui Biden – au stimulat concurența între țări pentru a atrage investiții și facilități de producție. Tarifele globale de import cu care amenință Trump ar afecta și mai mult lanțurile globale de aprovizionare.
Grupul de la Davos pare pesimist. Dintre experții intervievați de WEF pentru sondajul său anual privind riscurile globale, 23% au identificat „conflictele armate de stat” drept cel mai mare pericol cu care se confruntă lumea în acest an, cu mult înaintea unor amenințări precum fenomenele meteorologice extreme, dezinformarea și pandemiile.
WEF s-a reinventat în trecut. După ce criza financiară din 2008 a discreditat capitalismul occidental, Schwab a atras delegați proeminenți de pe piețe emergente precum India, China și Africa de Sud. Organizația a reușit chiar să îl coopteze pe Trump, care a făcut de două ori călătoria în munții elvețieni în timpul primului său mandat.
Donald Trump se va adresa online adunării, la câteva zile după învestirea sa ca preşedinte al SUA. Revenirea lui Trump la Casa Albă este de aşteptat să domine discuţiile de la Davos. De la ameninţarea că va impune tarife pentru state prietene şi inamice deopotrivă până la afişarea de ambiţii expansioniste faţă de Canada şi Groenlanda, Trump i-a lăsat pe investitori, companii şi guverne să ghicească ce se va întâmpla.
Factorii de decizie şi investitorii încă încearcă să-şi dea seama exact cum se vor desfăşura războaiele comerciale ale lui Trump şi cum ar avea impact asupra economiei.
Se anticipează că potenţialele tarife vor afecta şi mai mult economii precum Germania şi China, care se luptă deja cu o creştere economică negativă şi, respectiv, moderată.
Experţii avertizează că propunerile ample ale lui Trump, care depăşesc cu mult ceea ce a implementat administraţia sa anterioară, ar duce la creşterea preţurilor şi ar declanşa represalii din partea partenerilor comerciali, provocând un şoc global.
”Dacă te uiţi la experienţa pe care am avut-o cu prima administraţie a lui Trump, comerţul a crescut, investiţiile au crescut. Dar există un alt peisaj acum în care am putea vedea mai multe tarife, am putea vedea mai multe relaţii bazate pe proximitate, prietenie, astfel încât lanţurile de aprovizionare se vor schimba, dar atâta timp cât vedem creşterea comerţului şi creşterea globală, puteţi privi ca o jumătate de pahar plină sau pe jumătate goală”, a spus Borge Brende.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.