Forbes reINVENT SUMMIT 2021 – LIVE TEXT

Iată principalele declarații din cadrul summitului:

„Ce am identificat din perioadele trecute de antreprenoriat: antreprenorului îi place foarte mult adrenalina și consider că cea mai importantă trăsătură a antreprenorului este adaptabilitatea. Întotdeauna mi-a plăcut să văd partea plină a paharului. Tot ce a caracterizat anul trecut a fost doar încă un exercițiu în viața mea de antreprenor și, acum, la un an de la declanșarea unui mediu plin de incertitudini, pot spune că muncesc mult mai bine și eficient când o fac cu adrenalina la maximum. Îmi place foarte mult adrenalina, sunt o optimistă incurabilă. Sunt inventivă, dar când trebuie să găsesc soluții, sunt și mai inventivă.

Crizele sunt de mai multe feluri. Și ele determină în noi un sentiment de teamă și ne amplifică sentimentul de incertitudine. Partea pozitivă a crizei sanitare constă în faptul că mulți dintre noi am devenit mult mai responsabili față de oamenii cu care lucrăm, față de cei cu care intrăm în contact. Eu, de exemplu, în perioada de lockdown îmi formasem un obicei: acela de a face prezența pe whatsapp ca să știu că toți colegii mei sunt bine.

Mintea consumatorului nostru se va schimba, în sensul că acesta va aprecia mult mai mult calitatea.

Digitalizarea este necesară în orice domeniu, dar nu trebuie să uităm că la fel de importantă este și interacțiunea fizică. Dacă am avea un ghid de supraviețuire al antreprenorului, cel mai important lucrul asupra căruia trebuie să reflectăm este acela de a învăța cum să ne păstrăm „armele” – și, în opinia mea, cea mai bună „armă” a unui antreprenor este reprezentată de oamenii cu care lucrează, echipa sa. Chiar dacă ești un optimist incurabil, ai nevoie de momentele tale de liniște mentală și sufletească pentru a putea deveni creativ.

De curând, am decis să mă implic și într-un proiect pe zona agricolă, pentru că dintotdeauna mi-am dorit  să contruiesc un proiect prin care să demonstrăm puterea României în ceea ce privește sectorul agricol, mai exact producția de legume și fructe”.

„Criza a venit peste noi neașteptat și ne-a provocat să ne reinventăm business-urile. În lupta cu această criză sanitară, mediul de afaceri local a pierdut, din păcate, multe companii care se bazau pe interacțiunea umană, și un exemplu în acest sens este industria turismului. Însă, mulți dintre antreprenori au ales să reziste acestui val de incertitudine și au mizat pe mediul online în acest nou context.

Criza ne-a forțat să răspundem prin digitalizare la multe activități. Partea bună a acestei crize sanitare este reprezentată de accelerarea acestui transfer fizic de date în digital. S-a stimulat foarte mult și partea aceasta de a te reinventa, nu doar ca antreprenor, ci și ca angajat – mulți au fost nevoiți să învețe cum să se adapteze noului curent, pentru că au rămas fără

job-uri.

Ca o completare, este clar că a trebuit să acționăm toți rapid și inspirat ca să ne ținem pe linia de plutire ca business-uri. Partea pozitivă a acestei crize sanitare este însă că a accelerat adopția de tehnologie. O altă parte pozitivă: mulți am fost nevoiți să învățăm ceva nou și să ne adaptăm la situația curentă.

Nu sunt de acord cu afirmația că nimic nu va mai fi ca înainte, eu cred că vom reveni la normal, doar că vom fi mult mai receptivi și flexibili în fața schimbărilor survenite chiar și peste noapte. Trebuie să fim foarte pragmatici în ceea ce privește digitalizarea. Acest sector trebuie să fie utilizat atât în sectorul privat, cât și în cel public. Trebuie să fim conștienți că viața este scurtă și că lucrurile se întâmplă acum. Pentru mine așa arată viitorul: ne folosim de tehnologie ca să ne putem ocupa de lucruri care ne solicită gândirea. O mașină nu va reuși niciodată să fie la fel de creativă ca noi.

Pentru mine este important să găsim soluții pentru a avea mai mult timp… mai mult timp pentru noi, pentru familie. În momentul acesta, pentru cei care cred că această criză a venit ca un șut în fund, cum se spune, trebuie să recunoaștem că acest șut reprezintă un pas înainte. Trebuie să avem doar curajul să ne reinventăm. Fiți inventivi, creativi, optimiști. Chiar dacă greșim sau dăm faliment – nu se termină atâta vreme cât suntem în viață. Contează foarte mult ce facem în timpul acesta scurt. Niciodată să nu amânăm prea mult”.

„Pentru noi, 2020 a fost un an al schimbării, al creșterii. Dacă am învățat ceva în ultimul an, este că nu trebuie să ne fie frică de schimbare. Ba dimpotrivă, trebuie să speculăm momentul oportun în acest haos.

Mecanismul uman de creștere e de regulă în salturi. Avem momente grele la finalul cărora creștem. Și mă gândeam de ce nu ar fi la fel și în cazul companiilor. Să profităm de haosul din jurul nostru pentru a crea acel moment de creștere. Trebuie să creăm o organizație care să fie dispusă și deschisă la schimbările viitoare.

În această perioadă, Bringo și-a reinventat business-ul, și nu a fost deloc rău – am crescut de până la zece ori. Anul trecut pe vremea aceasta citeam un studiu despre cum s-a modificat piața muncii. Și-mi aduc aminte că o provocare cu care noi ne-am confruntat pe această zonă a apărut imediat după ce am crescut în aplicație de peste 30 de ori. Atunci am realizat că trebuie să schimbăm modul în care lucrăm cu angajații pe care-i aveam în teren și erau foarte mulți – nu ne dorim să înlocuim livratorul, căci el este esențial în relația cu clientul, vrem să păstrăm relația umană, vrem doar să ajutăm și să eficientizăm această relație prin intermediul tehnologiei.

Pentru mine, cel mai drag lucru este să vorbesc despre echipă, iar la noi, aceasta a evoluat foarte mult în ultima perioadă. Îmi doresc constant colegi care sunt ambițioși, creativi și care nu se sperie rapid, nici măcar de eșecuri. Unul dintre cele mai importante lucruri în managementul schimbării este să învățăm că eșecurile nu trebuie catalogate drept un lucru negativ, ci reprezintă o experiență care, întotdeauna, aduce un plus la capitolul învățare. Companiile care o să adopte această mentalitate, vor fi cele câștigătoare”.

Ce presupune foresight la nivel individual, pentru fiecare dintre noi, ca și profesionist. Întrebările pe care este interesant să ni le punem sunt: “Cum arată profesia mea, la orizont 2030?” sau “Cum arată piața muncii, ce tipuri noi de profesii emergente pot apărea, care pot impacta modul în care eu îmi desfășor activitatea?” și mai ales “Cum mă pot pregăti, astfel încât să rămân relevantă pentru acest viitor al pieței muncii?”. Observăm că piața muncii se schimbă, modul în care companiile se organizează, modul în care noi interacționăm se schimbă. Poate nu toți oamenii sunt atât de deschiși la schimbare, însă nici nu pot să o evite. La fel cum nu putem să prezicem neapărat viitorul. Uneori, la auzul acestor schimbări, unii pot decide faptul că nu știu exact pentru ce viitor să se pregătească, nu știu exact ce ar putea să facă. Abordând situația în acest fel, devenim pur și simplu observatori ai viitorului. Cred că o soluție ar putea fi mai degrabă să intrăm în luptă și să sesizăm aceste schimbări, să vedem cum le putem transforma în oportunități.

Vreau să vă menționez trei recomandări, pe care poate merită să le explorați la nivel profesional și la nivel de organizații. Prima dintre acestea este cea de Hindsight, adică ce putem să învățăm din trecut. Criza economică de acum ceva vreme este un exemplu foarte clar, dacă reflectăm asupra lui la nivel individual: Cum ne-am comportat în criza financiară trecută? Am fost genul care am investit sau care am așteptat? Sunt anumite lecții pe care le scoatem de aici? Retrospectiva aceasta, uitându-ne în trecut, ajută foarte mult să ne dăm seama că sunt anumite produse sau servicii care au trecut printr-o adopție rapidă. (…) Dacă facem partea aceasta de retrospectivă, ne este foarte ușor să realizăm că poate sunt și acum lucruri care într-un orizont de timp viitor pot deveni și ele răspândite la scară largă. Mai ales dacă vorbim pe fondul pandemiei, când anumite fenomene au fost mult mai digitalizate și mult mai accelerate. 

A doua recomandare pentru dumneavoastră – Insight – este de fapt podul între trecut și viitor. Aici recomandarea este să vă clădiți un obicei, un ritual sau, dacă îl aveți, să îl susțineți în a înțelege care sunt factorii de schimbare care pot impacta profesia, domeniul sau organizația pentru care lucrați. De obicei, inovația nu vine din același domeniu. Uitați-vă la noutăți, la semnalele vagi de schimbare, la noile modele de business.  Identificarea acestor tipuri de semnale vagi de schimbare ne poate ajuta să nu fim surprinși și de a găsi o zonă de oportunitate. Și să vă uitați la acele semnale în a căror viabilitate viitoară nu credeți.

Foresight este despre înțelegerea viitorului. În termeni simpli, este despre cum putem să explorăm viitorul într-un mod participativ, însă pornind de la premisa că viitorul nu este ceva linear și nici ceva predeterminat. Mai degrabă, să vorbim  despre cum putem să ne canalizăm în a ne face scenarii de viitor și de a avea o gândire în alternativă. Dacă luăm în revistă cele trei recomandări (…), practicate aceste activități, ne pot ajuta să ne canalizăm energiile către activități productive, către modalități prin care să influențăm viitorul mai degrabă decât să stăm, să ne plângem, să așteptăm, pentru că vom vedea mai multe modalități prin care putem să facem viitorul mai bun împreună.

“Adaptarea la schimbare, de fapt, este o necesitate pentru supraviețuire. Și atunci trebuie să fim total deschiși la această schimbare. Evident că digitalizarea poate să ne ajute să optimizăm toate procesele noastre și să interacționăm mai bine atât online, cât și offline. Și ăsta, de fapt, e un trend pe care noi încercam de exemplul la noi să-l implementăm cu rigoare.

Dar cred că și mai importante sunt concepte ca agilitatea și flexibilitatea. Agilitate pentru mine înseamna velocitatea cu care lucrurile se întâmplă într-o organizație și eficiența proceselor, eficiența însemnând cât mai puține resurse alocate pentru obținerea unui anumit rezultat. Adică, nu numai cum putem să facem mai bine ceea ce facem dar și cum putem să eliminăm tot ce nu adaugă valoare la procesele noastre. Și în sensul ăsta trebuie să fim agili și flexibili și fluizi în procesul nostru de gândire.

(…) Eu personal cred că astăzi fundația este flexibilitate și stă în capacitatea de a fi complet deschis spre schimbare, de a ne chestiona întotdeuna ce putem să facem, cum putem să facem mai bine, ce treabuie să învățăm din nou pentru a face și mai bine ce ne dorim să facem

Motivul pentru care deschiderea noastră la schimbare este limitată este pentru că există în fiecare dintre noi o anumită frică de a greși. Dacă trebuie să compar cei 16 ani de mare succes, de creștere, și cei cinci ani de criză, evident că 95% din lecțiile pe care le-am învățat au fost în cei cinci ani de criză. De fapt când greșești înveți și când greșești își depășești limitele.

(…) Ideea că orice vis poate să fie realizat, povestea asta romantică de student neperformant, e adevărată, dar statistic vorbind e absolut nesemnificativă. Lumea e făcută de oameni care se concentrează, care muncesc, care au un obiectiv și-l duc până la capăt. Este foarte important să fii realist.

Îndrăzniți să fiți lideri. Și trebuie să fiți foarte conștienți că liderii nu sunt întotdeauna câștigători.”

“Antreprenorii nu știu ce urmează. (…) Trebuie ca noi, antreprenorii, să ne construim modelul de business pentru viitor în așa fel încât să ne adaptăm perioadei ce va urma. Este foarte greu să facem acest lucru, pentru că omul are disponibile două procese cognitive. Orice element care nu este subordonat unuia dintre cele două este ascuns minții umane. Pentru noi, cei care dezvoltăm soluțiile de digitalizare, este foarte greu să le explicăm cliențiilor noștri cum funcționează acestea.

Dar putem depăși aceste obstacole prin educare. Comisia Europeană pregătește pentru perioada următoare o serie de măsuri. Majoritatea dintre acestea sunt axate pe inovare și digitalizare. (…) Până acum am beneficiat de foarte multe granturi în diverse domenii. Se dorește reducerea de granturi.

Se dorește ca pe viitor să putem să inovăm, să privim toate procesele prin lupa inovației. Este foarte greu fără inovație. Cred că de aici trebuie să pornim cu toții.

Ca și antreprenori suntem responsabili de formarea profesională a angajaților noștri. Este un proces amplu, dar care la finalul parcurgerii ne va aduce doar beneficii pozitive.

Este păcat să nu profităm de toate avantajele tehnologiei, să nu creăm din acestea un avantaj competitiv pentru noi și este greu pentru noi, cei care dezvoltăm soluții de IT, să vedem că există o oarecare reticență din partea românilor și nu știu să profite.”

“Așa cum organizațiile “for profit” au reușit, iată că și organizația non-profit, cum este cea pe care o reprezint, a reușit să treacă cu bine peste toate provocările. Cum am reușit să ne reinventăm și, mai ales, cum putem, în acest efort, să avem un impact pozitiv asupra echipei pe care o conducem. Pentru că singuri nu putem face față, doar cu echipa lângă noi. Ne dorim o conducere echilibrată de gen în companii și, de ce nu, la nivelul societății. Îmi aduc aminte de începutul anului 2020, în care cu mult entuziasm încercam să planificăm tot felul de evenimente, ceea ce am și făcut, încheiam un program de mentorat de succes, am fost destul de agile pentru că aveam un program de educație antreprenorială pentru doamnele care vor să înceapă o afacere și deja intrasem în online.

O comunitate trebuie susținută și o comunitate te susține. Și vă spun de această agilitate, cu permisiunea dvs., este o caracteristică a doamnelor. Pentru că așa este viața, încercăm să rezolvăm lucrurile și să găsim soluții.

Doamnele aveau nevoie de diferite lucruri ca să poată să meargă mai departe și am pornit de la “cum putem să rezistăm mai bine din punct de vedere mental și emoțional în această perioada”, la “ce însemnă reziliența”, “ce înseamnă să îți construiești un brand personal în această perioada digitală”, “cum să vinzi online”. Am reușit chiar în toamna anului trecut să lansăm a șaptea ediție a programului de mentorat. Atât pentru asociație, pentru o organizație non-guvernamentală, cât și pentru o organizație “for profit”, companie, comunitatea este foarte importantă. Canalele de social media pe care ne promovăm pot să adune această comunitate.

Trebuie să avem grijă de comunitățile noastre, fie că sunt membri, fie că sunt clienți sau potențiali clienți. Deci, lucrul în echipă este extrem de important și nu aș putea decât să recomand acest lucru pentru că singur este foarte greu să treci peste aceste provocări.

Apropo de caracteristicile leadershipului feminin, un studiu Deloitte a descoperit că empatia, capacitatea și abilitatea de a conduce echipe mari, capacitatea de a comunica, sunt în principal trăsături ale doamnelor. Cum ne uităm în viitor, iată că empatia este, se pare, din studiile făcute, o caracteristică a leadershipului feminin, dar care trebuie preluată de toată lumea. O caracteristică a secolului 2021.

Să lucrăm în echipă, să ne bazăm pe comunitate, să fim empatici, curajoși și cred că, cu acestea, cu toții vom avea succes”.

“Online-ul a apărut ca marea oportunitate. Dar industria de luxury nu e atât de ușor să o replici în online, experiența din magazine. Noi am început un program major să reinventăm business-ul pe care îl facem. (…) Strategia noastră este să devenim un omnichannel internațional.

E foarte important să iei decizia și să o reglezi pe parcurs. Ceea ce noi n-am făcut.

Îmi dau seama pe zi ce trece că e foarte important să analizezi opțiunile, dar să și iei decizia rapid. La un moment dat analizezi mai mult decât e nevoie, ceea ce îți mănâncă din timp.

Un alt focus, apropo de quick decision making, a fost în partea de consiliere. Front line-ul, cei care “run the business”, am observat că e destul de birocratic. Așa că a devenit un focus foarte mare.

În a optimiza tot ce înseamnă administrativ în magazine a devenit un focus foarte mare.

E foarte ușor să ne ferim de deciziile grele, să încercăm să îmbunătățim câte un pic, dar e mult mai important să luăm decizia aia grea și să ne adaptăm pe parcus. E foarte important să fim mereu deschiși și prezenți la ceea ce se întâmplă.”

“La un moment dat, timpul nu mai are răbdare și cred că trăim în vremurile astea și ne obligă să facem lucruri pentru care nu ne-am pregătit. Abilitatea de a explora oportunitățile și sistemele create și, pe de altă parte, exploatarea de situații noi. Exploratul nu ne învață nimeni. Și în timpul ăsta lumea se schimbă. Cât de tare s-a schimbat în ultimele 13 luni.

În tehnologie, la un moment dat, paradigma se schimbă și asta se întâmplă pentru că cine produce ceva, un soft, o tehnologie, o face din ce în ce mai performantă și adaugă din ce în ce mai multe trăsături, și o face din ce în ce mai acoperitoare pentru toate cazurile în care are nevoie de ea, o face din ce în ce mai stufoasă și din ce în ce mai scumpă –  sustaining innovation. Și aduce mai multă performanță în produs, decât cere piața. Și cel puțin o parte din piață are nevoie de lucruri mai simple, mai agile, mai ieftine și probabil că, într-o zi, va apărea cineva care face asta.

Să reinventăm bucata de a face software pentru instituții financiare, care este blestemată să fie făcută de programatori. Deci, dacă reușim să facem aceeași muncă cu mai puțină muncă de programatori și dacă reușim să facem această transformare digitală mult mai repede, mult mai impactată, (….) ar fi un avantaj competitiv.

Mizăm foarte tare pe faptul că lumea se schimbă, că există o presiune uriașă de digitalizare.

Să ne gândim la domeniul nostru de interes profesional, de a miza pe o carte de reinventare a industriei, e viața noastră în joc. Și parcă și nouă, din când în când, ne-ar prinde extrem de bine să ne reinventăm.

Cineva trebuie să se ocupe să acceseze valul de schimbare. Și m-am reinventat și probabil că mă voi mai reinventa de câteva ori.

Bucata de explorare peste bucata de exploatare este ce ne împinge pe toți înainte, ce ne face să ne reinventăm pe noi înșine, să reinventăm lumea”.

“Cred că lecția reinventării pentru noi a fost zona de reinventare a modului prin care privim viața. Am încercat să ne uităm mult mai mult la ce înseamnă valoare, și nu adusă în tehnologie. Suntem oameni și suntem extrem de vulnerabili, avem momente în care suntem sus, în care suntem jos și echipele noastre preiau. Reinventarea a însemnat un focus mult mai  mare acordat la ceea ce suntem noi. Aici vorbim exact de impact și impactul pe care ar trebui să îl avem. Suntem aici pentru a adăuga valoare. După ce treci printr-un an ca acesta îți dai seama că foarte multe lucruri care păreau că au valoare și pentru care ți-ai sacrificat ani de zile, privești în mod diferit lucrurile care au de fapt valoare.

Am crescut de la 2 oameni la 42 într-un an de zile, în mijlocul crizei, și am învățat ceva foarte interesant.

În momentul în care ai decis să pui creionul pe hârtie și să mergi într-o direcție este mai bine să duci până la capăt. Pentru că altfel nu poți să dai mai departe din ce ai dori să creezi.

Nu avem niciodată condiții normale sau condiții oportune, deși ne dorim să avem asta.

La Modex am crescut staff-ul cu 60% în plin an de criză, anul acesta vrem să  dublăm”.