Dobândim de la bunici dragostea de familie, tradițiile, reziliența, cât și lecțiile de empatie și înțelegere care ne ajută pe parcursul vieții. Ioana Filipescu, Managing Director Investment Advisory Partners, ne-a împărtășit câteva dintre amintirile legate de bunicii săi și ne-a spus care sunt cele mai importante lecții învățate de la aceștia.
”Am rămas cu dragostea și apropierea de familie, tradițiile, feminitatea în toate formele ei, credință. Bunica mea, care era fiică de preot, distingea foarte clar între tradiție și credință, iar tradiția o adapta și o nuanța pe stilul ei. Am învățat seriozitatea și învățătura, de asemenea. Discreția am mai învățat-o. Îmi aduc aminte că bunica îmi spunea că dacă un om îți spune un secret, acela este al lui și nu există nicio circumstanță în care tu să împărtășești altcuiva secretul său. Apoi dragostea de natură, dragostea de frumos”, ne-a mărturisit Ioana Filipescu, Managing Director Investment Advisory Partners, în emisiunea Forbes Power Breakfast.
Lecția rezilienței a fost una dintre cele mai importante, mai ales că bunicii săi au trăit în vremurile sumbre ale comunismului și au fost greu încercați, însă nu și-au pierdut niciodată voința de a continua, după cum ne-a povestit Ioana Filipescu. ”Bunicul meu a stat aproape zece ani în toate închisorile comuniste, fiind deținut de drept administrativ, adică necondamnat niciodată în acei ani. A fost scos din barou, era avocat și în acea perioadă de zece ani, bunica mea a trebuit să se descurce cu toată familia. În contextul ei particular, cu doi părinți refugiați din Basarabia, fără pensii, cu un fiu pe care l-a ținut la facultate, era singura persoană care aducea un salariu în casă. Eu aveam 21 de ani în 1989, aceste lucruri, persecuțiile și teroarea regimului comunist m-au marcat la un nivel foarte profund”.
În timp ce se pregătea pentru facultate, bunica a sfătuit-o să își aleagă o meserie care să îi ofere independență și să își poată câștig existența singură. Abia mai târziu avea să înțeleagă la ce se referea. ”În momentul acela eu mă gândeam că ar face aluzie la un soț și la o dependența față de un soț. Mă miram în sinea mea pentru că eu nu am văzut o relație atât de bună ca a ei și a bunicului. Aluzia ei însă nu coincidea cu ce mă gândeam eu. Ea se referea la perioada aceea foarte lungă în care ea a trebuit să ducă în spate o familie întreagă. Și da, nu erau marcați, nici el, nici ea. Nu era marcat bunicul după 10 ani în pușcărie, nu era marcat nici fratele după 15 ani în pușcărie”, povestește ea despre puterea voinței pe care a văzut-o la bunicii săi.
Ce vrea să transmită generației următoare, pentru ca valorile insuflate de bunici să dăinuie? ”Aș vrea să dau mai departe tot ce am primit de la bunici. Fiului meu îi dau sensibilitatea și un fel de relație în care între noi lucrurile sunt permise și suntem deschiși unul cu altul”. Rolul bunicilor în viața copiilor, consideră Ioana, este ”să îi amprenteze, să le formeze caracterele, să le formeze amintirile care nouă ne pansează sufletul și după 20 de ani. Să îi răsfețe, să le acorde timp, să le fie aliați când e cazul”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.