Moldova Innovation Fund, administrat de Moldova Innovation Technology Park (MITP), a fost lansat cu un buget inițial de peste 1 milion de euro pentru finanțarea startup-urilor și echipelor tehnologice aflate în primele etape de dezvoltare. Fondul va organiza patru runde competitive în următorii doi ani, iar primul apel de proiecte a fost deschis la 1 octombrie.

Fondul urmărește să acopere una dintre etapele în care startup-urile au acces limitat la capital, între dezvoltarea unei idei tehnologice și momentul în care produsul poate fi validat pe piață și poate atrage investiții private. Proiectele aflate în faza pre-seed pot primi granturi de până la 20.000 de euro, în timp ce proiectele aflate într-un stadiu incipient pot accesa până la 40.000 de euro.

Banii pot fi utilizați pentru validarea unei idei, dezvoltarea unui prototip, demonstrarea conceptului, testarea tehnologiei, îmbunătățirea produsului sau verificarea cererii din piață.

Finanțarea nu este limitată la software. Printre domeniile vizate se află inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologia guvernamentală, agritech, biotehnologia, big data, tehnologiile cloud și robotica, inclusiv proiecte care combină software, hardware și componente fizice.

Selecția va include verificarea eligibilității, evaluarea tehnică și o etapă de prezentare a proiectelor, iar beneficiarii și valoarea granturilor vor fi aprobate de Comitetul de Coordonare al Moldova Innovation Fund.

„O idee devine valoare economică atunci când o echipă are resursele să o testeze, să o îmbunătățească și să o aducă unui client”, a declarat Michelle Iliev, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Moldova încearcă să treacă de la outsourcing la produse proprii

Lansarea fondului vine într-un moment în care ecosistemul de startup-uri din Moldova începe să atragă mai mult capital și atenție internațională. Potrivit datelor prezentate odată cu lansarea fondului, Moldova are în prezent peste 300 de startup-uri active, iar acestea au atras investiții de peste 17 milioane de dolari în 2025, aproximativ dublu față de anul anterior.

În clasamentul StartupBlink din 2026, Moldova a urcat opt poziții, până pe locul 82 la nivel global, după ce scorul ajustat la populație al ecosistemului său de startup-uri a crescut cu 91,9% față de ediția precedentă. Creșterea a fost cea mai mare din Europa și a treia la nivel mondial, potrivit datelor citate de fond.

Miza noului mecanism de finanțare este tocmai segmentul anterior rundelor de tip angel sau venture capital, când fondatorii au nevoie de capital pentru a demonstra că o soluție tehnologică poate deveni un produs comercial.

„Dorim să construim o cale previzibilă prin care o idee tehnologică să poată progresa de la validare la prototip, lansare pe piață și, în cele din urmă, investiții private”, a spus Marina Bzovîi, administratoarea Moldova Innovation Technology Park.

Peste 3.000 de companii în ecosistemul MITP

Fondul este lansat pe infrastructura deja creată în jurul Moldova Innovation Technology Park, care a depășit în septembrie 3.000 de companii rezidente active, față de 338 la începutul operațiunilor, în 2018. Companiile din parc au peste 27.000 de angajați, iar fondatorii și investitorii provin din mai mult de 50 de țări.

Aproximativ 90% dintre produsele și serviciile dezvoltate de rezidenții MITP sunt destinate exportului, potrivit datelor prezentate de organizație.

Pentru companiile de tehnologie eligibile, regimul MITP prevede o taxă unică de 7% aplicată veniturilor din vânzări, regim garantat de stat până la sfârșitul anului 2035.

Moldova Innovation Fund este finanțat inițial de Uniunea Europeană, cu cofinanțare din partea Guvernului Franței, și este implementat de Expertise France. Programul are o durată inițială de 24 de luni și urmărește nu doar finanțarea primelor proiecte, ci și construirea unui mecanism care să poată atrage ulterior alte resurse și parteneri.

Pentru ecosistemul local, fondul marchează o încercare de a muta o parte din sectorul tehnologic de la modelul bazat în principal pe servicii și dezvoltare pentru clienți externi către companii care dețin propriile produse, tehnologie și proprietate intelectuală și care pot ajunge pe piețele internaționale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Republica Moldova lansează un fond de peste 1 milion de euro pentru startup-urile tech appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova face un nou pas pentru consolidarea conexiunilor sale energetice cu România și, implicit, cu piața europeană. Ministerul Energiei de la Chișinău, Moldelectrica, compania americană Black & Veatch și Ambasada SUA au lansat grupul de lucru pentru construcția liniei electrice aeriene Strășeni-Gutinaș, proiect denumit „Moldelectrica, Black & Veatc. Investiția este susținută de Guvernul Statelor Unite cu 130 de milioane de dolari.

Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unei noi infrastructuri de transport al energiei electrice între Republica Moldova și România, prin intermediul liniei de 400 kV Strășeni-Gutinaș.

Noua conexiune este considerată un proiect strategic pentru sistemul energetic al Republicii Moldova, în condițiile în care Chișinăul urmărește reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie și integrarea tot mai puternică în infrastructura energetică europeană.

Lansarea grupului de lucru marchează trecerea proiectului într-o nouă etapă. La proces participă Ministerul Energiei, operatorul sistemului de transport Moldelectrica, Black & Veatch și reprezentanții diplomatici ai Statelor Unite.

Potrivit Ambasadei SUA la Chișinău, investiția americană de 130 de milioane de dolari va contribui atât la consolidarea securității energetice a Moldovei, cât și la dezvoltarea unor noi oportunități pentru companiile și tehnologiile americane.

Moldova vrea acces mai sigur la energia europeană

Unul dintre principalele efecte urmărite prin realizarea proiectului este creșterea independenței energetice a Republicii Moldova.

După finalizare, linia va permite o alimentare mai sigură cu energie electrică provenită de pe piețele europene. În același timp, infrastructura va consolida capacitatea sistemului energetic moldovenesc de a face față unor eventuale dezechilibre sau perturbări ale alimentării.

Pentru Chișinău, dezvoltarea interconexiunilor cu România are o importanță strategică, întrucât permite apropierea fizică și comercială de sistemul energetic european.

Proiectul Strășeni-Gutinaș se înscrie astfel într-un proces mai amplu de integrare energetică a Republicii Moldova în piața europeană.

Investiția americană deschide piața pentru tehnologiile SUA

Proiectul nu este privit doar ca o investiție în infrastructura electrică. Potrivit Ambasadei SUA, realizarea sa va crea oportunități pentru companiile americane și va facilita introducerea unor tehnologii dezvoltate în Statele Unite.

Printre domeniile vizate se numără infrastructura de transport, tehnologiile pentru optimizarea rețelelor electrice, tehnologiile informației și comunicațiilor, energia nucleară și sistemele de stocare în baterii.

„Trump Liberty Line” devine astfel un proiect care depășește sfera unei simple linii de transport al energiei. Investiția este prezentată de partea americană ca un instrument prin care pot fi dezvoltate mai multe componente ale sectorului energetic și ale infrastructurii din Republica Moldova.

Proiectul, aprobat de SUA în urmă cu un an

Ambasada Statelor Unite anunțase în urmă cu aproximativ un an aprobarea proiectului Strășeni-Gutinaș și a finanțării de 130 de milioane de dolari.

La acel moment, diplomația americană sublinia că noua linie va consolida rețeaua electrică a Republicii Moldova și va contribui la creșterea securității energetice a țării.

Finalizarea proiectului este așteptată să ofere Republicii Moldova o alternativă mai sigură pentru alimentarea cu energie electrică și să îi permită să profite mai mult de oportunitățile oferite de piețele europene.

Pentru Chișinău, miza este cu atât mai mare cu cât securitatea energetică a devenit o componentă esențială a securității naționale. Extinderea infrastructurii de transport și creșterea numărului de conexiuni cu România și Europa reduc vulnerabilitatea sistemului și creează premisele pentru o integrare mai profundă în piața energetică europeană.

Prin lansarea grupului de lucru pentru „Trump Liberty Line”, proiectul intră într-o nouă etapă de pregătire, cu participarea autorităților moldovene, a operatorului de transport, a partenerilor americani și a reprezentanților Statelor Unite.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post „Trump Liberty Line”, noua legătură energetică dintre Moldova și România. Investiție americană de 130 de milioane de dolari appeared first on Forbes Romania.

Experții Fondului Monetar Internațional analizează, în această perioadă, modul în care este administrat sistemul fiscal din Republica Moldova, cu un accent special pe controalele fiscale și procedurile de restituire a TVA. Misiunea tehnică se desfășoară între 1 și 16 octombrie și urmărește identificarea unor soluții pentru modernizarea și automatizarea activității Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Echipa FMI lucrează împreună cu reprezentanții SFS pentru a analiza modul în care sunt planificate și efectuate controalele fiscale, precum și măsurile care pot îmbunătăți conformarea contribuabililor.

Unul dintre obiectivele principale este extinderea utilizării datelor și a evaluării riscurilor în activitatea de control. Experții Fondului urmăresc, totodată, eficientizarea proceselor interne ale administrației fiscale și identificarea unor soluții de automatizare.

Procedura de restituire a TVA se află, de asemenea, pe agenda misiunii. FMI analizează modul în care aceasta poate fi modernizată astfel încât resursele Fiscului să fie concentrate mai eficient asupra contribuabililor și operațiunilor cu risc fiscal ridicat.

Ședința de deschidere a misiunii a avut loc pe 5 octombrie, la sediul Serviciului Fiscal de Stat. Echipa FMI este coordonată de Enriko Aav, economist senior în cadrul Departamentului Afaceri Fiscale, și de reprezentanta permanentă a Fondului în Republica Moldova, Svetlana Cerovich.

Ulterior, reprezentanții FMI s-au întâlnit cu ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Fiscul trebuie să colecteze mai eficient, dar și să faciliteze conformarea

În cadrul discuțiilor, ministra Finanțelor a subliniat necesitatea unei administrații fiscale eficiente și orientate către contribuabil.

Potrivit acesteia, obiectivul colectării veniturilor la buget trebuie să fie însoțit de măsuri care să faciliteze respectarea voluntară a obligațiilor fiscale. În acest context, modernizarea administrației fiscale și utilizarea mai eficientă a instrumentelor digitale pot contribui la reducerea poverii administrative pentru contribuabili.

Misiunea FMI vine în contextul unor constatări făcute anterior de Fond cu privire la modul în care Serviciul Fiscal de Stat utilizează resursele de control.

FMI: controalele pentru restituirea TVA consumă prea multe resurse

Într-un raport de asistență tehnică privind planificarea conformării fiscale, publicat în august 2026, FMI a atras atenția asupra faptului că verificarea obligatorie a tuturor cererilor de restituire a TVA consumă o parte semnificativă din capacitatea de control a SFS.

Problema este că, potrivit experților Fondului, rezultatele acestor verificări sunt relativ reduse. Resurse importante sunt astfel alocate unor controale care au o probabilitate mai mică de a identifica ajustări fiscale, în timp ce capacitatea administrației de a verifica domeniile cu riscuri fiscale mai mari este limitată.

Datele analizate de FMI indică o diferență semnificativă între eficiența controalelor declanșate de cererile de restituire a TVA și cea a verificărilor incluse în planul anual de control.

Potrivit unui alt raport al Fondului, publicat în 2026 și bazat pe datele SFS din perioada 2018–2024, doar 10,4% dintre controalele inițiate în baza cererilor de restituire a TVA au dus la ajustări fiscale.

În cazul controalelor incluse în planul anual, proporția a ajuns la 92,4%.

Aproape jumătate dintre verificări sunt legate de TVA

În același timp, ponderea controalelor asociate restituirilor de TVA în totalul verificărilor analizate de FMI a crescut puternic în ultimii ani.

Dacă în 2018 aceste controale reprezentau 26,6% din total, în 2024 ponderea lor a ajuns la 48,9%.

Evoluția este una dintre problemele pe care FMI le analizează în cadrul actualei misiuni tehnice. Direcția urmărită este trecerea de la verificarea generalizată către un sistem în care controalele sunt selectate mai mult în funcție de nivelul de risc.

Pentru administrația fiscală, o astfel de schimbare ar putea însemna folosirea mai eficientă a resurselor disponibile, prin concentrarea controalelor asupra situațiilor în care există indicii mai mari de neconformare sau de pierderi pentru buget.

Misiunea FMI se va încheia pe 16 octombrie, iar concluziile sale sunt așteptate să ofere recomandări privind modernizarea administrației fiscale, utilizarea datelor și automatizarea proceselor, inclusiv în ceea ce privește restituirea TVA.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post FMI trimite experți la Fiscul din Moldova. Cum ar putea fi schimbate controalele fiscale appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova a înregistrat în 2026 cea mai rapidă creștere a ecosistemului de startup-uri din Europa, cu un avans de 91,9% al indicelui ajustat la populație față de anul precedent, potrivit StartupBlink. Țara a urcat opt poziții în clasamentul global al ecosistemelor de startup, până pe locul 82 la nivel mondial și pe locul 21 în Europa de Est.

Potrivit StartupBlink, creșterea înregistrată de Moldova este a treia cea mai rapidă din lume, după evoluția indicelui ajustat la populație.

Și Chișinăul a urcat în clasamentul internațional, până pe locul 464 la nivel global și pe locul 35 în Europa de Est, intrând astfel în topul primelor 500 de orașe din lume în ceea ce privește ecosistemele de startup-uri.

Creșterea vine pe fondul extinderii numărului de companii, al finanțării disponibile și al infrastructurii dedicate antreprenorilor din tehnologie. Peste 300 de startup-uri sunt active în Republica Moldova, iar companiile locale de tehnologie au atras peste 17 milioane de dolari în investiții în 2025, prin finanțări de tip equity și convertibile, granturi, investiții ale business angelilor și fonduri de venture capital.

„Această recunoaștere este importantă deoarece arată că ecosistemul startup-urilor din Moldova nu crește în jurul unei singure companii, a unui singur program sau eveniment — ecosistemul însuși devine tot mai puternic”, a declarat Olga Melniciuc, director executiv al Fundației Startup Moldova.

Potrivit acesteia, numărul fondatorilor care construiesc produse pentru piețele internaționale și al investitorilor interesați de Moldova este în creștere, în timp ce infrastructura de accelerare și mentorat s-a extins.

Unul dintre principalele instrumente prin care autoritățile încearcă să atragă și să dezvolte companii de tehnologie este Moldova Innovation Technology Park (MITP), care oferă companiilor eligibile un regim fiscal de 7% aplicat veniturilor din vânzări. Regimul este garantat până la 31 decembrie 2035.

În septembrie 2026, MITP a depășit 3.000 de companii rezidente active, față de 338 la începutul activității sale, în 2018. Companiile din parc au peste 27.000 de angajați, iar aproximativ 90% dintre produsele și serviciile dezvoltate de rezidenții MITP sunt destinate exportului.

Moldova încearcă să extindă și sursele de finanțare disponibile pentru startup-uri. Fondul de Inovație Moldova, administrat de MITP, are un buget inițial de peste un milion de euro și urmează să finanțeze proiecte aflate în fazele de pre-seed și început de dezvoltare.

În paralel, un mecanism de tip „Fond de Fonduri”, care include o tranșă de tip first-loss, urmărește să atragă capital privat și instituțional către startup-uri tehnologice și companii inovatoare. Pentru 2026-2027 sunt prevăzute contribuții publice de 180 de milioane de lei, cu o mobilizare estimată a capitalului total de aproximativ 600 de milioane de lei.

Ecosistemul începe să producă și companii care ajung pe piețe internaționale sau atrag cumpărători strategici. În 2025, Planable, platformă de colaborare pentru rețele sociale fondată de antreprenori moldoveni, a fost achiziționată de SE Ranking, după ce ajunsese la peste 7.000 de clienți la nivel mondial. În același an, Parkopedia, fondată de antreprenorul originar din Moldova Eugene Tsyrklevich și cu o echipă de dezvoltare în Chișinău, a fost cumpărată de compania suedeză EasyPark Group.

Extinderea ecosistemului are loc într-o economie cu o piață internă redusă, ceea ce îi obligă pe fondatorii moldoveni să caute de la început clienți și investitori în afara țării. Potrivit Fundației Startup Moldova, tocmai această orientare către piețele externe reprezintă una dintre caracteristicile principale ale companiilor locale de tehnologie.

„Piața internă mică a Moldovei a împins întotdeauna antreprenorii noștri să gândească global încă de la început. Ceea ce se schimbă acum este mediul din jurul lor”, a spus Olga Melniciuc.

Pentru ecosistemul local, următoarea etapă este însă mai dificilă decât creșterea într-un clasament. Startup Moldova indică drept obiective creșterea numărului de companii care ajung la finanțări mai mari, dezvoltarea unor produse competitive la nivel global și apariția unor exituri și companii de tehnologie cu valoare ridicată construite în continuare din Moldova.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Republica Moldova are cea mai rapidă creștere a ecosistemului de startup-uri din Europa, cu un avans de aproape 100% într-un an appeared first on Forbes Romania.

Uniunea Europeană a deblocat o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în cadrul Planului de Creștere în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Decizia vine după îndeplinirea unor noi angajamente de reformă și a fost anunțată luni, la Bruxelles, după cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-UE.

Anunțul a fost făcut de înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Vasile Tofan și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

157 de milioane de euro, după îndeplinirea reformelor

Premierul Vasile Tofan a precizat că Republica Moldova a îndeplinit 18 angajamente de reformă în ultima perioadă de raportare, ceea ce a permis deblocarea noii tranșe financiare.

Potrivit șefului Guvernului, aproximativ 95% dintre măsurile prevăzute pentru această perioadă au fost realizate.

Finanțarea europeană este legată direct de progresele înregistrate de autoritățile de la Chișinău. Marta Kos a subliniat că banii din Planul de Creștere sunt condiționați de implementarea reformelor asumate.

Comisara europeană pentru extindere a arătat că Republica Moldova ar putea beneficia de peste 500 de milioane de euro în acest an prin intermediul mecanismului, dacă va continua să își respecte angajamentele.

Chișinăul își fixează calendarul pentru aderarea la UE

În paralel cu discuțiile privind finanțarea, autoritățile de la Chișinău au prezentat și obiectivele privind aderarea la Uniunea Europeană.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova își propune să finalizeze acțiunile necesare pentru încheierea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028 și să pregătească țara pentru statutul de membru al Uniunii Europene până în 2030.

Marta Kos a precizat că Bruxelles-ul intenționează să deschidă până la sfârșitul anului și alte clustere de negociere, dacă Republica Moldova va îndeplini condițiile necesare.

Astfel, accesul la finanțarea europeană și avansarea negocierilor de aderare rămân strâns legate de ritmul reformelor implementate de autoritățile moldovene.

Două treimi din exporturi merg spre piața europeană

Apropierea de Uniunea Europeană se reflectă deja puternic în comerțul exterior al Republicii Moldova.

Potrivit premierului Tofan, în prima jumătate a anului, aproximativ două treimi dintre exporturile de bunuri ale Republicii Moldova au avut ca destinație piața europeană.

Valoarea exporturilor către UE s-a ridicat la aproximativ 1,3 miliarde de euro, ceea ce confirmă rolul tot mai important al pieței europene pentru economia Republicii Moldova.

Integrarea economică este una dintre componentele centrale ale apropierii de UE, alături de reformele instituționale și de procesul de armonizare legislativă.

Bruxelles-ul promite sprijin în fața amenințărilor hibride

Securitatea s-a aflat, de asemenea, printre principalele teme discutate la reuniunea de la Bruxelles, în contextul atacurilor hibride atribuite Rusiei.

Kaja Kallas a declarat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova prin consolidarea rezilienței și a capacităților de răspuns, dar și prin sancțiuni împotriva persoanelor și entităților responsabile de tentative de destabilizare.

Mesajul Bruxelles-ului este că sprijinul pentru Republica Moldova nu se limitează la componenta economică. UE urmărește și consolidarea capacității țării de a răspunde presiunilor de securitate și tentativelor de interferență.

Cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere UE-Moldova s-a desfășurat luni, la Bruxelles, într-un moment în care Republica Moldova încearcă să accelereze atât reformele interne, cât și procesul de integrare europeană.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova. UE accelerează finanțarea pe măsură ce avansează reformele appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova conduce clasamentul all-time al competiției internaționale de robotică FIRST Global, cu opt medalii de aur câștigate de la prima participare, și se pregătește să concureze la ediția din 2026, din Coreea de Sud.

Echipa FIRST Global Moldova va ajunge în Coreea de Sud, între 7 și 10 octombrie, după o serie de rezultate care au plasat țara pe primul loc în clasamentul istoric al competiției. Moldova a câștigat trei medalii de aur în 2019, câte una în 2022 și 2023, două în 2024 și una în 2025. Anul trecut, echipa a obținut pentru al cincilea an consecutiv aurul la categoria Innovation in Engineering, pentru designul robotului.

La ediția din acest an, tema competiției este „Igniting Innovation”, iar echipele trebuie să folosească robotica și ingineria pentru a găsi soluții de prevenire, limitare și recuperare în urma incendiilor de vegetație.

Moldova are deja o performanță importantă înaintea competiției propriu-zise. Proiectul „Ember Mesh: Senzori pentru detectarea timpurie a incendiilor de vegetație sub coronamente” s-a calificat în ultima etapă a competiției New Technology Experience. Din cele 81 de echipe înscrise inițial, 15 au ajuns în etapa a doua, iar doar cinci, inclusiv echipa Moldovei, au fost selectate pentru finală.

„Opt medalii de aur nu reprezintă realizarea unei echipe excepționale sau a unui an excepțional. Ele sunt rezultatul cumulativ al anilor de construire a unui sistem”, spune Veronica Eșanu, coordonatoarea programului și mentorul echipei FIRST Global Moldova.

La competiția de la Incheon, elevi din peste 190 de țări vor proiecta și programa roboți folosind un kit standardizat de componente, într-un scenariu inspirat de prevenirea și gestionarea incendiilor de vegetație.

The post Republica Moldova, lider mondial în clasamentul competiției de robotică FIRST Global, cu opt medalii de aur appeared first on Forbes Romania.

Un proiectil a căzut luni dimineață în apropierea punctului de trecere a frontierei Palanca–Maiaki–Udobnoe, la granița Republicii Moldova cu Ucraina, și a lovit un autobuz care staționa lângă barieră. Proiectilul ar fi ricoșat din sol înainte de a lovi vehiculul. Un polițist de frontieră a fost rănit ușor, iar autobuzul și cabina de control au fost avariate.

Incidentul s-a produs în jurul orei 09:38, în timp ce Rusia desfășura atacuri asupra infrastructurii din Ucraina. Autoritățile de la Chișinău au suspendat imediat activitatea punctului de frontieră și au restricționat circulația în zonă.

Proiectilul a ricoșat din sol și a lovit autobuzul

Potrivit primelor informații furnizate de autoritățile moldovene, proiectilul a lovit solul în apropierea punctului de trecere Palanca, după care a ricoșat spre un autobuz oprit în zona barierei.

În urma impactului, un polițist de frontieră a fost rănit ușor. Autobuzul a fost avariat, iar cabina de control din punctul de trecere a suferit, de asemenea, pagube.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a precizat că incidentul s-a produs în contextul atacurilor desfășurate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene.

Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii privind tipul exact de muniție care a ajuns în zona punctului de frontieră și nici nu au stabilit public proveniența proiectilului.

Nu au fost raportate alte victime. De asemenea, nu au fost comunicate informații privind ruta autobuzului sau numărul persoanelor care se aflau în vehicul în momentul impactului.

Palanca a fost închis. Mașinile sunt redirecționate

După incident, activitatea punctului de trecere Palanca–Maiaki–Udobnoe a fost suspendată.

Circulația rutieră spre frontieră a fost, de asemenea, restricționată temporar în zona intersecției drumurilor R-30 și R-31, în raionul Ștefan Vodă. Măsura a fost luată pentru a permite specialiștilor să securizeze și să examineze zona și să documenteze circumstanțele producerii incidentului.

Polițiștii redirecționează traficul către punctul de trecere Tudora, iar șoferilor li se recomandă să evite zona Palanca până la ridicarea restricțiilor.

Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal monitorizează în continuare situația și mențin legătura cu autoritățile ucrainene.

Autoritățile: Nu atingeți fragmentele suspecte

În contextul incidentului, autoritățile moldovene au transmis și recomandări pentru populația din regiune.

Locuitorii sunt îndemnați să se adăpostească într-un loc sigur în cazul în care aud drone sau explozii și să urmărească informațiile transmise exclusiv prin canalele oficiale.

De asemenea, autoritățile avertizează populația să nu atingă eventuale fragmente de drone, muniții sau alte obiecte necunoscute descoperite la sol. Orice astfel de obiect trebuie anunțat imediat la numărul de urgență 112.

Noi incidente după încălcarea spațiului aerian

Incidentul de la Palanca are loc la doar două zile după ce autoritățile de la Chișinău au raportat mai multe încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova.

Pe 3 octombrie, Armata Națională a anunțat șase incidente de acest tip, produse în contextul atacurilor asupra Ucrainei. Potrivit bilanțului actualizat prezentat de autorități, trei rachete și două drone au explodat la sol.

Seria de incidente sporește preocupările privind riscurile pe care războiul din Ucraina le generează pentru Republica Moldova, în special în localitățile și zonele de frontieră aflate în apropierea teritoriului ucrainean.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat când va fi reluată activitatea normală în punctul de trecere Palanca.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Alertă la frontiera cu Ucraina: un proiectil a lovit un autobuz la Palanca appeared first on Forbes Romania.

Holcim Moldova, compania care operează fabrica de ciment de la Rezina, vede următorii cinci ani drept o perioadă de creștere pentru piața construcțiilor din Republica Moldova, susținută inclusiv de perspectiva aderării la Uniunea Europeană și de fondurile europene care ar urma să ajungă în economie. Compania, un colos care consumă 20 MW pe oră ca să poată funcționa, are o capacitate anuală de producție de aproximativ 1,4 milioane de tone, însă producția din 2025 a fost de circa 540.000 de tone, potrivit datelor publice despre piața locală.

Ștefan Birău, cel care supervizează acest gigant, a făcut și un scurt istoric al companiei într-un dialog cu Forbes România, arătând că Fabrica de la Rezina funcționează din 1994, iar în 1999 a intrat în grupul Lafarge. După fuziunea Lafarge cu Holcim, finalizată în 2015, compania locală a funcționat sub brandul Lafarge până în martie 2026, când a devenit oficial Holcim Moldova.

„Ordinul de mărime al cifrei de afaceri este de zeci de milioane de euro. În ultimii ani am avut mereu activitate în creștere, următorii 5 ani îi vedem extrem de favorabili pentru piața Moldovei, vedem o creștere semnificativă a volumului de construcții în Moldova, susținuți de perspectiva de aderare la UE și de fondurile de aderare”, a explicat Ștefan Birău, CEO Holcim Moldova.

Fabrica de la Rezina are în prezent aproximativ 180 de angajați cu normă întreagă. Compania este unul dintre principalii producători locali de ciment, iar autoritățile de la Chișinău au descris fabrica drept cel mai mare producător de ciment din Republica Moldova.

Diferența dintre capacitatea instalației și producția efectivă lasă însă un spațiu important pentru creștere. Datele publice indică o capacitate de aproximativ 1,4 milioane de tone pe an și o producție de circa 540.000 de tone în 2025.

Pentru Holcim, una dintre direcțiile importante de dezvoltare nu este însă doar creșterea volumelor, ci și reducerea amprentei de carbon a producției. Compania urmărește să înlocuiască o parte din materiile prime tradiționale cu materiale alternative provenite din alte industrii, ceea ce poate reduce utilizarea calcarului extras din carieră și, implicit, emisiile asociate procesului de producție.

„Ne concentrăm pe performanță în ce privește indicatorii de sustenabilitate și economia circulară, iar la bază stă decarbonizarea. Urmărim să creștem rata de substituție a materiilor prime naturale cu materii prime alternative, derivate din alte industrii, care ne permit să folosim mai puțin calcar de carieră, lucru care ne ajută enorm să reducem emisiile de CO2. Ne ajută foarte mult că suntem în proximitatea unei piețe ca Ucraina, care are o bază metalurgică foarte dezvoltată și ne ajută cu aceste materiale”, spune Birău.

O a doua direcție este înlocuirea combustibililor tradiționali cu combustibili alternativi. În acest caz, compania spune că mizează inclusiv pe sprijinul autorităților moldovene pentru dezvoltarea unei platforme de pretratare a deșeurilor industriale și municipale. La Rezina există deja demersuri oficiale pentru utilizarea deșeurilor nepericuloase în cuptorul de ciment, prin substituirea parțială a combustibililor fosili.

„Urmărim să creștem rata de substituție a combustibililor tradiționali cu cei alternativi, iar aici de mare ajutor ne este statul moldovean, care ne va ajuta cu o platformă de pretratare a deșeurilor industriale și a deșeurilor municipale”, afirmă CEO-ul Holcim Moldova.

Nu în ultimul rând – practic o a treia direcție de dezvoltare – strategia companiei este legată și de schimbarea produselor oferite pieței, prin dezvoltarea unor soluții pentru construcții cu o amprentă mai redusă de carbon.

„Încercăm să aducem în piață soluții inovatoare pentru sectorul construcțiilor, formate din cimenturi, betoane și soluții de construcții cu o amprentă joasă de emisii de carbon”, spune Ștefan Birău.

Holcim Moldova operează în continuare fabrica din Rezina, cel mai mare agent economic din oraș, potrivit Primăriei Rezina. Compania are și o participație publică minoritară în structura acționariatului, datele oficiale privind participațiile autorităților publice indicând o deținere de 3,37% în 2021.

În acest context, Birău spune că perspectiva dezvoltării infrastructurii și a construcțiilor din Republica Moldova justifică investițiile în eficientizarea operațiunilor locale.

„Acest lucru ne face să privim cu optimism spre următorii ani. Totodată, ne face să investim în eficientizarea activității noastre operaționale și să o aducem la un nivel comparabil cu performanța țărilor care fac parte din grupul Holcim”, spune CEO-ul companiei.

O piață de un miliard de euro, dar cu importurile în creștere

Perspectiva optimistă a Holcim vine într-un moment în care piața materialelor de construcții din Republica Moldova a trecut printr-unul dintre cele mai puternice cicluri de creștere din ultimii ani. Un studiu realizat în 2026 pentru Agenția Invest Moldova și REDIA estimează că piața celor 18 mari categorii de materiale analizate a ajuns în 2025 la 18,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 949 milioane de euro, fără TVA. Studiul include materialele utilizate în construcția, renovarea și întreținerea clădirilor rezidențiale, a proiectelor comerciale și industriale, precum și a infrastructurii.

Creșterea din ultimii doi ani a fost însă mai puțin spectaculoasă în termeni reali decât sugerează valorile nominale. Autorii studiului arată că o parte importantă a avansului pieței a venit din inflație, iar vânzările de materiale de construcții din 2025, calculate la prețuri constante, erau doar ușor peste nivelul din 2018. Piața a crescut puternic ca valoare, dar nu în aceeași măsură și ca volum.

Pentru 2026, studiul estimează o corecție de aproximativ 7%, până la 17,3 miliarde de lei moldovenești. Este primul recul după creșterile de 16,7% din 2024 și 13,1% din 2025, iar autorii îl pun pe seama încetinirii activității de construcții. Cu toate acestea, perspectiva pe termen mai lung rămâne una de cerere rezilientă, susținută de investiții în infrastructura de transport, utilități, facilități industriale și centre logistice, precum și de construcția rezidențială.

Cea mai mare categorie din piață este reprezentată de produsele din oțel și structurile metalice, cu o valoare estimată la 4,68 miliarde de lei în 2025. Urmează cimentul, betonul preparat și produsele din beton, cu 3,46 miliarde de lei. Structura pieței reflectă profilul construcțiilor din Moldova, în care clădirile rezidențiale cu mai multe etaje, proprietățile comerciale și facilitățile industriale generează o cerere importantă pentru oțel și beton armat.

Cimentul rămâne astfel unul dintre segmentele esențiale ale pieței, iar poziția Holcim de producător local cu o capacitate de aproximativ 1,4 milioane de tone pe an trebuie privită și prin prisma unei piețe care încă are spațiu de utilizare a capacităților existente. Studiul estimează că piața cimentului, betonului preparat și produselor din beton a crescut de la 3,07 miliarde de lei în 2024 la 3,46 miliarde de lei în 2025, înaintea corecției estimate pentru 2026.

Unul dintre cele mai importante elemente ale pieței este însă faptul că această cerere în creștere nu este acoperită în aceeași măsură de producția locală. Ponderea materialelor fabricate pe malul drept al Nistrului în piața analizată a coborât de la 44,8% în 2018 la 39,9% în 2025, în timp ce produsele importate au ajuns la 53,4% din piață. Diferența este cu atât mai relevantă cu cât în 2018 importurile reprezentau 46,7%.

Ucraina schimbă echilibrul pieței

Principalul câștigător al acestei schimbări a fost Ucraina. Producătorii ucraineni și-au majorat vânzările pe piața moldovenească pentru mai multe categorii, inclusiv ciment, piatră spartă, vopsele și țevi din plastic. Studiul le atribuie un avantaj important costurilor de producție, în special celor energetice, în condițiile în care producătorii moldoveni s-au confruntat cu creșterea prețurilor la electricitate și gaze.

Presiunea importurilor este una dintre principalele probleme structurale ale industriei locale. Deși Moldova dispune de resurse minerale importante pentru producția de materiale de construcții, creșterea costurilor de producție a redus competitivitatea unor fabrici locale. În schimb, producătorii moldoveni sunt considerați în continuare competitivi în raport cu furnizorii din România, Polonia, Ungaria și alte state UE, unde costurile energetice sunt mai apropiate de cele locale.

Piața are și o componentă importantă de consum individual. Persoanele fizice și echipele mici de construcții au reprezentat aproximativ 37% din cererea de materiale în 2025, echivalentul a circa 6,9 miliarde de lei moldovenești. Restul de 63% a venit din proiecte și cumpărători instituționali. Studiul estimează că ponderea consumului individual ar putea crește în următorii ani, pe fondul renovării locuințelor, construcției de case individuale și dezvoltării canalelor de vânzare directă către consumatori.

Infrastructura și reconstrucția Ucrainei pot deschide următorul ciclu

Pe termen lung, însă, piața moldovenească are o limită pe care investițiile în infrastructură nu o pot elimina complet: demografia. Studiul estimează că cererea anuală pentru materiale de construcții se va menține, în linii mari, în jurul nivelului de 1 miliard de euro, ceea ce limitează perspectivele unei expansiuni nelimitate a pieței interne. Creșterea poate veni mai ales din schimbarea structurii cererii, din proiectele de infrastructură și din dezvoltarea unor capacități de producție orientate spre export.

În acest punct apare și legătura cu Ucraina, importantă și pentru strategia Holcim de utilizare a materialelor alternative provenite din industria metalurgică. Pentru industria moldovenească de materiale de construcții, apropierea de Ucraina poate reprezenta simultan o oportunitate și o presiune concurențială: pe de o parte, reconstrucția Ucrainei poate genera cerere pentru materiale, iar pe de altă parte, producătorii ucraineni sunt deja printre cei mai importanți furnizori ai pieței moldovenești.

Autorii studiului văd tocmai în infrastructură, logistică și reconstrucția Ucrainei unele dintre principalele surse de cerere pentru următorul deceniu. Investițiile în transport, utilități, facilități industriale și centre logistice ar trebui să susțină piața, în timp ce apropierea de UE poate crea oportunități suplimentare pentru producătorii care pot dezvolta produse cu valoare adăugată și pentru export.

Pentru investitori, concluzia studiului nu este însă că Moldova are nevoie pur și simplu de mai multe fabrici de materiale de construcții. În segmente mature precum cimentul, vopselele, mortarele uscate sau țevile din plastic există deja producători locali bine poziționați. Oportunitatea este mai degrabă în înlocuirea importurilor, în produse cu valoare adăugată și în nișe care pot fi dezvoltate pentru export. Studiul indică deja exemple de companii moldovenești care au construit activități orientate spre piețele externe în produse precum sârma de oțel, componente pentru case modulare și țevi din oțel.

Astfel, optimismul Holcim privind următorii cinci ani se suprapune peste o piață care are premise pentru o nouă etapă de dezvoltare, dar nu neapărat printr-o simplă creștere a volumelor. Pentru Moldova, următorul ciclu al construcțiilor poate însemna mai ales infrastructură, industrie și logistică, în timp ce pentru producătorii locali miza este să transforme această cerere în producție internă și, acolo unde este posibil, în exporturi.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Holcim vede un nou ciclu de creștere în Republica Moldova și investește în eficientizarea fabricii de la Rezina appeared first on Forbes Romania.

Republica Moldova face un pas decisiv pentru integrarea în rețelele globale de transport prin transformarea Terminalului Feroviar Berești de la Ungheni într-un veritabil Complex Logistic Multimodal. Studiul de fezabilitate, finalizat sub egida programului USAID MISRA, arată că această investiție strategică va debloca potențialul comercial al țării la granița cu Uniunea Europeană. Proiectul vine într-un moment de reconfigurare totală a rutelor logistice regionale, oferind o alternativă solidă pentru fluidizarea fluxurilor de mărfuri.

Contextul geopolitic și criza transporturilor naționale

Conform studiului, consultat de Forbes România, sistemul național de transport din Republica Moldova s-a confruntat în ultimul deceniu cu un dezechilibru structural major. Transportul rutier a devenit modul dominant, acaparând 97% din traficul de pasageri și 87% din volumul total de mărfuri. Această dependență masivă de șosele a generat costuri logistice ridicate, blocaje severe la punctele de trecere a frontierei cu România și o scădere a competitivității exporturilor moldovenești pe piața globală.

În perioada 2009–2021, cererea anuală totală de transport de mărfuri din Moldova a înregistrat o creștere medie anuală de 6%. Această dinamică pozitivă a fost susținută exclusiv de sectorul rutier, în timp ce transportul feroviar a intrat într-un declin accentuat. Din anul 2009, volumul de mărfuri transportat pe calea ferată nu a mai depășit pragul de 5,5 milioane de tone pe an, o valoare de două ori mai mică decât cea înregistrată în perioada de dinainte. Infrastructura feroviară națională suferă din cauza liniilor îmbătrânite, a restricțiilor de capacitate și a ineficiențelor operaționale.

Izbucnirea războiului din Ucraina și decizia istorică a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană au reconfigurat radical fluxurile comerciale din regiune. Blocarea rutelor tradiționale a redirecționat volume masive de mărfuri prin Moldova, transformând țara într-un coridor de tranzit de importanță strategică. Datele vamale relevă că traficul internațional de tranzit a crescut semnificativ în ultimii ani. Această creștere a pus o presiune uriașă pe punctele de frontieră rutiere de la granița cu România, unde s-au format cozi kilometrice de camioane.

Pentru a debloca acest potențial și pentru a oferi o alternativă viabilă transportului rutier, Guvernul Republicii Moldova a sprijinit realizarea unui studiu de fezabilitate extins pentru dezvoltarea unui Complex Logistic Multimodal la stația de cale ferată Berești din Ungheni. Această locație deține un avantaj tehnic crucial: este una dintre singurele două porți de acces unde rețeaua feroviară moldovenească cu ecartament larg de tip rusesc (1.520 mm) se întâlnește direct cu ecartamentul standard european (1.435 mm), facilitând conexiunea directă cu Uniunea Europeană.

De la cimitir de vagoane la hub de ultimă generație

Determinarea locației exacte în interiorul nodului feroviar Berești a necesitat o evaluare tehnică și economică riguroasă a trei alternative distincte, luând în considerare faptul că infrastructura tehnică și feroviară reprezintă între 75% și 90% din totalul cheltuielilor de capital ale proiectului:

• Stația Centrală Berești: Această opțiune punea la dispoziție o suprafață cuprinsă între 13 și 15 hectare și oferea linii de încărcare cu o lungime de aproximativ 800 de metri. Principalul dezavantaj consta în necesitatea unei coordonări complexe cu stația vecină Ungheni.
• Facilitatea de Nord: Amplasamentul oferea cea mai mare suprafață disponibilă, de 18 hectare, dar dispunea de linii de marfă mai scurte, de 500 de metri. Acest lucru presupunea o complexitate operațională suplimentară, legată de necesitatea divizării trenurilor lungi la sosire. Cu toate acestea, opțiunea s-a remarcat printr-un raport cost-beneficiu superior, datorită posibilității de reutilizare eficientă a infrastructurii feroviare și a depozitelor deja existente pe teren.
• Zona de Vest a Stației Berești: Acest amplasament consta în 15 hectare de teren agricol extravilan și permitea proiectarea unor linii feroviare optime, de peste 800 de metri lungime. Totuși, varianta a fost respinsă din cauza costurilor mari generate de lucrările masive de terasament și de procedurile de lungă durată pentru achiziția și exproprierea terenurilor private.

În urma ierarhizării tehnice bazate pe criterii precum accesul la rețeaua de energie electrică, viteza de implementare și capacitatea de extindere viitoare, Grupul de Lucru Guvernamental a luat decizia strategică de a amplasa Complexul Logistic Multimodal în Facilitatea de Nord.

Terenul selectat aparține domeniului public al statului și se află sub administrarea Agenției Proprietății Publice. În prezent, această zonă este puternic subutilizată, funcționând mai degrabă ca un spațiu de parcare și cimitir de vagoane pentru garniturile abandonate, fără a înregistra măcar o pereche de trenuri de marfă pe zi în trafic regulat. Pentru demararea proiectului, Guvernul urmează să emită o hotărâre specială de retragere a acestor active din gestiunea CFM și includerea lor în actele normative privind proprietatea de stat destinată parteneriatelor publice-private.

Radiografia cererii: Trei scenarii pentru următorii 20 de ani

Pentru a asigura o planificare financiară corectă pe o perioadă de 20 de ani, studiul de fezabilitate a conturat evoluția cererii de transport prin intermediul a trei scenarii economice corelate cu un model macroeconomic de referință. În scenariul implementării proiectului, volumul total de trafic atras la Ungheni și Berești va fi compus din cererea de bază și dintr-un flux de mărfuri redirecționat de la celelalte puncte de frontieră rutiere concurente:

În cadrul scenariului de creștere înaltă, volumul total de mărfuri va înregistra o evoluție dinamică, urcând de la 820.000 de tone în anul 2028 până la aproximativ 1,4 milioane de tone în 2045. În această variantă optimistă, containerele vor deține o pondere inițială de 39,1% din totalul unităților de transport, urmând să ajungă la 43,6% la sfârșitul perioadei analizate. Semiremorcile transportate direct pe platforme feroviare vor evolua de la 1% la 1,4%, în timp ce vagoanele deschise pentru mărfuri vrac vor scădea ușor ca pondere, de la 29,1% la 27,1%. Produsele lichide transportate în vagoane cisternă vor reprezenta o cotă situată între 16,5% și 13,5% din totalul unităților procesate.

În scenariul economic de bază, diferența dintre implementarea proiectului și simpla menținere a stării actuale rămâne substanțială. Traficul estimat va fi cu 68,8% mai mare decât linia de bază în anul 2028 și va atinge un plus de 76% până în 2045. În acest model ponderat, mărfurile containerizate vor deține cea mai mare pondere de pe piață, crescând constant de la 43,6% la 47,7%. În același timp, semiremorcile vor reprezenta între 2,8% și 1,5% din fluxuri, vagoanele deschise vor menține o cotă de aproximativ un sfert din total, iar vagoanele cisternă vor oscila între 14% și 12,7%.

Pentru scenariul de creștere joasă, proiecțiile sunt ceva mai rezervate, indicând o depășire a liniei de bază cu 61% în 2028, urmată de o creștere ulterioară de doar 4,4% până la finalul intervalului. În acest context de încetinire economică generală, transportul de semiremorci pe calea ferată va deține o cotă mai ridicată comparativ cu celelalte scenarii, reprezentând între 6% și 4,5% din unități, ca o soluție pentru reducerea costurilor rutiere. Containerele vor acoperi între 37,5% și 40,4% din volum, vagoanele deschise vor reprezenta între 24,1% și 22,2%, iar produsele lichide din cisterne vor păstra o pondere stabilă, situată între 19,6% și 19,3% din totalul unităților de transport.

Analiza structurală a segmentelor de piață arată că importurile noului complex vor fi dominate de combustibili, materiale de construcții, produse minerale brute și produse alimentare. La capitolul exporturi, fluxurile principale vor fi alcătuite din produse agricole ambalate, cereale, metalurgie și mărfuri industriale generale.

Mecanismul de funcționare: Conexiunea cu porturile și marile hub-uri

Planul operațional al Complexului Logistic Multimodal se bazează pe o segmentare clară a serviciilor feroviare în patru mari categorii comerciale:

• Traficul Intermodal Maritim: Conexiunea principală va fi realizată direct între terminalul Berești și Portul Constanța, parcurgând o distanță de 460 de kilometri prin punctul de frontieră Iași. Trenurile vor avea o lungime maximă de 600 de metri și o greutate brută de 1.650 de tone, oferind o capacitate de 92 TEU per garnitură. Programul prevede 4 curse săptămânale tur-retur, durata de parcurs fiind fixată la maximum 24 de ore.
• Traficul Intermodal Continental: Acesta va funcționa ca un concept de poartă feroviară către Europa Centrală, pe ruta Berești – Curtici – Arad. Din cauza stării tehnice a infrastructurii feroviare regionale, traseul va parcurge o distanță de 940 de kilometri. Trenurile vor transporta 34 de semiremorci rutiere cranabile sau containere vrac, având o frecvență de 3-5 rotații săptămânale și un timp de tranzit de 36 de ore.
• Traficul de Vagoane Convenționale: Destinat mărfurilor tradiționale nesubordonate containerizării, acest serviciu va asigura legătura cu stația de triaj Bacău pe o distanță de 180 de kilometri. Serviciul va opera cu o frecvență de 5 rotații pe săptămână, având un timp de parcurs de 24 de ore.
• Operațiunile de Tranzit și Transbordare Directă: Destinate în special fluxurilor dinspre și înspre Ucraina. Datorită liniilor interioare cu ecartament dublu, terminalul va permite transbordarea directă a mărfurilor vrac dintr-un vagon de tip rusesc într-unul de tip european sau mutarea containerelor direct între trenuri.

Din punct de vedere al capacității totale de procesare, Hub-ul Berești va genera o evoluție importantă a utilizării rețelei feroviare: de la aproximativ 1.200 de trenuri procesate anual în prima fază (anul 2028), până la peste 2.200 de trenuri pe an în faza de maturitate a proiectului (anul 2045).

Structura juridică: Cum se protejează proprietatea de stat

Alegerea unui model juridic optim pentru managementul terminalului a fost dominată de dorința statului de a păstra controlul asupra infrastructurii declarate drept „critică” conform Directivelor Europene, dar și de necesitatea de a atrage expertiza comercială privată. S-a concluzionat că modelul cel mai potrivit este crearea unei companii comerciale cu capital mixt public-privat.

Structura de acționariat și distribuția de capital recomandată pentru această companie de proiect este configurată astfel încât să asigure un echilibru solid: furnizorii de servicii logistice internaționale vor deține o majoritate de minimum 51%, băncile comerciale locale vor acoperi între 25% și 30%, iar autoritățile publice vor păstra o cotă de control strategic cuprinsă între 10% și 15%. Cel puțin un operator logistic trebuie să provină din Uniunea Europeană pentru a asigura integrarea rapidă în rețelele occidentale.

Pentru a preveni utilizarea terenurilor feroviare în scopuri imobiliare speculative, statutul juridic al companiei va introduce un mecanism de vot ponderat și cvorumuri speciale:

• Cvorumul Adunării Generale: Fixat obligatoriu la 90%, participarea acționarului public fiind o condiție eliminatorie pentru validitatea juridică a deciziilor.
• Tranzacțiile Majore de Active: Orice înstrăinare, gajare sau închiriere de bunuri care depășește 20% – 30% din valoarea totală a activelor societății necesită o majoritate de vot de 90% în Consiliul de Supraveghere dacă decizia vizează domeniul public feroviar.
• Deciziile Strategice de Rețea: Înființarea de filiale sau participarea la alte terminale internaționale necesită o majoritate calificată de 66%.
• Deciziile Operaționale Curente: Marketingul, stabilirea tarifelor comerciale și managementul tehnic zilnic vor fi luate cu o majoritate simplă de 51%, oferind partenerilor privați libertatea comercială necesară.

Ca o alternativă legală la modelul clasic, studiul evidențiază posibilitatea transformării terminalului într-o subzonă a Zonei Economice Libere „Ungheni Business”. Acest model simplifică managementul domeniului public, dar transferă costurile de construcție pe seama bugetului de stat. Avantajele fiscale ale modelului ZEL sunt majore pentru viitorii rezidenți: cota redusă a impozitului pe venit la 6% – 8%, scutirea de impozit pe profit de până la 5 ani pentru investiții mari, scutirea totală de TVA și accize, precum și garantarea stabilității legislative timp de 10 ani.

Evaluarea riscurilor administrative și reformele obligatorii

Analiza comparativă a riscurilor juridice arată că modelul Parteneriatului Public-Privat și cel al Zonei Economice Libere oferă cel mai ridicat nivel de siguranță pentru stat, înregistrând un scor total de risc de doar 11 puncte, în timp ce contractul clasic de concesiune urcă la un nivel de risc mai ridicat, de 16 puncte. Privit din perspectiva investitorilor privați, modelul Zonei Economice Libere este considerat cel mai sigur, având un scor total de risc de 19 puncte, în timp ce concesiunea clasică generează un risc total ridicat de 28 de puncte.

Indiferent de modelul final ales, funcționarea operațională a Complexului Berești este condiționată de operarea unor modificări legislative urgente:

• Amendarea Codului Feroviar nr. 19/2022: Este imperativă modificarea legii pentru a permite operatorului privat al terminalului să primească statutul oficial de Manager de Infrastructură Feroviară Interoperabilă. Acest amendament îi va acorda dreptul legal de a efectua manevre cu locomotive proprii și de a aloca trase feroviare interioare.
• Modificarea Legii nr. 1295/2002: Necesară în cazul alegerii opțiunii ZEL, pentru a permite transferul fizic și juridic al terenului de 18 hectare din domeniul public general direct în perimetrul de competență al Zonei Economice Libere.

Mediu, comunitate și screening-ul climatic

Analiza de mediu și impact social indică faptul că riscurile ecologice generate de construcția și operarea terminalului sunt reduse sau medii. Toate materialele rezultate din reabilitarea liniilor vor fi stocate în depozitele acoperite ale CFM, iar deșeurile periculoase (precum traversele vechi tratate) vor fi manipulate exclusiv de operatori licențiați. Terminalul va fi conectat obligatoriu la o rețea nouă de colectare a apelor pluviale și la sisteme de canalizare industrială dotate cu separatoare de grăsimi. Proiectul este catalogat ca fiind extrem de pozitiv pentru comunitatea locală din raionul Ungheni prin crearea de noi locuri de muncă durabile.

Studiul a integrat și un capitol de screening al rezilienței climatice, bazat pe analiza evoluției parametrilor hidrologici din Moldova, evidențiind diminuarea severă a cantității și calității resurselor de apă de suprafață (scăderi de aproximativ 34,8% ale debitelor râurilor mici în ultimele decenii). Cuplarea acestui fenomen cu riscul apariției unor veri cu secete extreme urmate de episoade scurte de ploi torențiale a impus dotarea Hub-ului Berești cu un sistem extins de colectare și stocare a apelor pluviale în rezervoare subterane de mari dimensiuni. Această soluție va asigura o rezervă de apă de bună calitate ce va fi utilizată pentru nevoile tehnologice ale terminalului în perioadele de secetă, diminuând presiunea asupra resurselor locale. Pe termen lung, analiza confirmă un impact climatic pozitiv major: mutarea fluxurilor de mărfuri de pe șosele pe calea ferată reprezintă cea mai eficientă măsură de reducere a amprentei de carbon a sectorului de transport din Republica Moldova, aliniind țara la obiectivele de mediu ale Uniunii Europene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post EXCLUSIV. Radiografia completă a viitorului Complex Multimodal Berești de la Ungheni appeared first on Forbes Romania.

Guvernul Republicii Moldova propune o reorganizare administrativ-teritorială prin care cele 32 de raioane ale țării ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Proiectul a fost lansat joi în dezbatere publică de premierul Vasile Tofan, care susține că reforma urmărește consolidarea administrației locale și transferarea unei părți mai mari a responsabilităților către primării.

Potrivit propunerii, actualele 32 de consilii raionale ar urma să fie înlocuite de trei consilii regionale. Acestea ar avea responsabilitatea de a elabora strategii și de a coordona proiecte de interes regional, în special în domenii precum infrastructura.

Premierul a explicat că reforma pornește de la necesitatea unor administrații locale cu mai multe resurse și capacitate administrativă.

„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este înainte de toate despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, iar primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a declarat Tofan.

Chișinăul și Bălțiul își păstrează statutul

Proiectul prevede păstrarea statutului actual pentru municipiile Chișinău și Bălți. De asemenea, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia își va păstra statutul special.

În cazul Taracliei, autoritățile propun organizarea localității sub forma unui municipiu de nivelul al doilea.

„Astăzi avem 32 de raioane. Propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul special. Taraclia va fi organizat într-un municipiu de nivel 2”, a precizat premierul.

Serviciile raionale, transferate către alte niveluri administrative

O componentă importantă a reformei vizează modul în care sunt furnizate serviciile publice. Potrivit premierului, atribuțiile exercitate în prezent de administrațiile raionale vor fi preluate fie de administrațiile locale, fie de administrația centrală.

Guvernul susține că simplificarea nivelului administrativ intermediar ar permite transferarea mai multor resurse și responsabilități către primării, în timp ce viitoarele regiuni ar urma să se concentreze pe proiecte care depășesc capacitatea unei singure localități.

Proiectul se află în etapa de dezbatere publică, urmând ca propunerile și observațiile formulate în această perioadă să fie analizate înainte de adoptarea unei forme finale a reformei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Reorganizare administrativ-teritorială în Republica Moldova. Guvernul propune trei regiuni în locul celor 32 de raioane appeared first on Forbes Romania.