Forbes CEE Forum este singurul eveniment anual regional organizat în România din 2014, care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni. România, Regiunea CEE, Europa în ansamblul ei și lumea întreagă au nevoie de lideri politici și de afaceri care să modeleze organizațiile și societățile de pretutindeni, astfel încât acestea să reușească să se adapteze la această eră postcriză, post-adevăr.
Lideri internaționali din domeniile politic, financiar și de afaceri vor participa la dezbaterile din cadrul evenimentului FORBES CEE FORUM 2022 – READY! SET! ACTION!
Iată cele mai importante declarații din cadrul evenimentului:
OFFICIAL OPENING
TEODORA PREOTEASA – Consilier de Stat în CANCELARIA PRIM-MINISTRULUI
Avem nevoie de întâlniri precum Forbes CEE Forum, pentru că doar astfel putem găsi soluțiile la perioadele dificile pe care le traversăm. Este necesar să susținem investițiile. O economie trebuie să se adapteze noilor evenimente din piața globală, dar profitând de oportunități. Iar pentru România, investițiile sunt oportunități. Sistemul de impozitare, schemele de stat sunt doar câteva dintre oportunitățile pe care le oferă mediul de afaceri autohton investitorilor străini.
COSMIN-ŞTEFAN MARINESCU – Consilier Prezidențial Administrația Prezidențială
Reconstrucția economică devine un ”puzzle complicat” care presupune soluții comune la nivel național și european, însă decalajele economice dintre statele blocului comunitar vor fi decisive pentu încă mult timp. În cazul României, rezultatele nu pot apărea ”peste noapte” și vor depinde inclusiv de consensul politic, a declarat Cosmin-Ștefan Marinescu, consilier prezidențial în Administrația Prezidențială, la conferința Forbes CEE Forum 2022.
”Reconstrucția economică devine un puzzle complicat care presupune soluții comune. Economia Uniunii Europene este puternic influențată de prevederile Pactulului Verde în condițiile unei crize energetice cu efecte asupra competitivității industriale. Energia verde este un factor cheie, dar poate avea implicații profunde pe termen lung. Chiar dacă în ultimul deceniu ponderea energiei regenerabile a cresscut la nivelul UE, dependența energetică a uniunii s-a înrăutățit”, a afirmat Marinescu.
El a adăugat că o nouă abordare economică va trebui clădită în jurul unui model de afaceri rezilient și flexibil la șocuri externe.
În cazul României, ”prioritatea zero” trebuie să fie implementarea fondurilor europene și atragerea și stimularea de capital privat străin și local care să susțină antreprenoriatul pe baze competitive.
Din acest punct de vedere, utilizarea fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și reziliență (PNRR) va trebui dublată de reforme structurale pentru ca putea genera un ”climat solid” cu perspective dedezvoltare.
”Este momentul să privim dincolo de paradigma crizelor multiple și să ne gândim cum va arăta parcursul economic al României în anii următori. Trebuie să avem proiecte ambițioase axate pe stimularea mediului privat, pe utilizarea avantajelor competitive și corecta utilizare a resurselor locale. Nevoia de stabilitate, consens și echilibru este cel mai important lucru”, a spus consilierul prezidențial.
El a adăugat că războiul din Ucraina și dificultările apărute în lanțurile de aprovizionare, cel puțin în legătură cu anumite piețe, au anulat semnalele de redresare economică apărute anul trecut.
La nivelul UE, dependența energetică ”severă” și fenomenele climatice sunt factori noi de instabilitate. Din perspectiva financiară, inflația ”persistentă”, apărută în 2021, a fost amplificată de criza enegetică și de explozia prețurilor materiilor prime.
”Inflația a debutat în 2021 și este la cote record, dar își are originea în politicile <<what ever it takes>> luate de guvernele lumii împotriva pandemiei. În consecință, mare parte a inflației de acum este nota de plată a măsurilor luate în pandmeie, la care se adaugă regional războiul și criza energetică”, a continuat el.
În privința României, creșterea economică din primul semestru a fost peste așteptări și prefigurează depășirea prognozei pentru întregul an.
În timp ce consumul privat a crescut cu 7% și 8% în primele două trimestre, industria continuă să ”evolueze în teritoriu negativ”, însă investițiile nete sunt în regres cu 1%. Pe de altă parte, investițiile străine directe au crescut cu 44%, a adăugat Marinescu.
Astfel, este necesară accelerarea investițiilor publice, atât din fonduri europene, cât și de la bugetul național.
Pentru acest an, este prefigurată adâncirea deficitului de cont curent, care ar putea depăși 8% din PIB la finele anului și ar putea pune sub semnul întrebării creșterea economică prognozată pentru 2022.
Potrivit lui Marinescu, România are probleme structurale mai vechi, iar în 2019 a avut cel mai mare deficit bugetar din UE. Totodată, în anii de pandmeie, datoria publică a crescut cel mai rapid.
FLORIN MARIAN SPĂTARU – Ministrul Economiei
Suntem într-un moment extrem de important. Am avut o criză sanitară, am avut probleme în lanțul de aprovizionare și avem o criză energetică, pe care trebuie să o recunoaștem. Însă trebuie să le facem față cu brio tuturor acestor evenimente, pentru că România are potențial. Unul dintre ele este chiar cel energetic și este cazul să exploatăm această ipostază a țării noastre. Cum putem transforma criza în oportunitate? Printr-o acțiune pragmatică a tuturor pilonilor. Nu fac referire aici la mediul de afaceri local, căci mediul de afaceri autohton este foarte activ, vorbesc aici despre implementarea politicilor publice. Ca domenii în care România își poate forma un nume este exact dezvoltarea industriei prelucrătoare. Trebuie să creștem competitivitatea economiei românești. Cum putem face asta? Printr-o viziune pragmatică la baza căreia rămâne comunicarea foartea bună cu antreprenorii.
RAMONA CHIRIAC – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a aprobat, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro. Acesta constituie angajamentul nostru comun de a ieși mai puternici în fața provocărilor pe care le prezintă mediul economic actual.
România are la dispoziție, în total, peste 29 miliarde de euro, iar planul României pune accent pe tranziția verde și pe cea digitală. Comisia Europeană a fost un partener al României, în faza de elaborare și aprobare a PNRR și va fi alături și în faza de implementare a acestuia.
În plin proces de redresare economică, au apărut noi crize care amenință economia, precum agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, iar România a livrat un ajutor umanitar exemplar.
După cum știți, în iunie, statele membre au luat decizia de a acorda Ucrainei și Moldovei statutul de țări-candidate, care vor adera la Uniunea Europeană, iar ele vor beneficia de sprijinul UE. (…) Strâns legată de războiul din Ucraina este și criza energiei, în care aceasta a devenit o armă de război și un instrument de șantaj. Situația este diferită de la un stat la altul, iar România are un bun mix energetic și o dependență scăzută față de importuri.
Stocurile pentru iarnă au fost refăcute mult mai rapid în cazul UE și salut faptul că România a depășit procentul de 80% de gaze înmagazinate pentru perioada de iarnă.
Pe termen mediu și lung, avem în vedere o reformă amplă a pieței de energie, pentru care vom lucra împreună, toate statele europene. Pentru dezvoltarea economică și creșterea competitivității, Comisia va propune programe de ajutor pentru IMM-uri, măsuri de sprijin pentru companii, dar și acorduri internaționale care vor asigura acces la resursele viitorului precum litiu și pământuri rare.
MIND THE GAP PANEL DISCUSSION
LARA TASSAN ZANIN – Head of the EIB Group Office in Romania
Infrastructura de transport se află printere primele trei elemente care reprezintă bariere în calea investițiilor, dar prioritatea României ar trebui să fie construirea unor politici și strategii orientate spre păstrarea investițiilor. Vorbind despre bariere investiționale, credem că pe termen scurt trebuie prioritatea numărul unu trebuie să fie dezvoltarea unor politici necesare pentru a păstra investițiile în România. În al doilea rând, companiile nu investesc mai mult pentru că nu sunt sigure că găsesc forța de muncă necesară. Dacă nu va investi în capitalul uman, România va pierde la capitolul competitivitate, chiar dacă va avea o infrastructură de transport.
CRISTIAN NACU – Senior Country Officer pentru România și Republica Moldova International Finance Corporation (IFC)
Prezența României în UE a descătușat oportunități fantastice pentru sectorul privat. Dacă în 2000, PIB-ul României era la 26% din media UE, anul trecut am ajuns la 70%, iar faptul că suntem în UE și NATO este mai mult mai important decât oricine ar fi anticipat vreodată.
România este, din punctul de vedere al oportunităților, unică în regiune: o combinație de nevoi uriașe de investiții și un mediu aproape predictibil și ancorat în politicile UE, fapt care le oferă un confort investitorilor.
Pentru IFC, România a devenit principala țară din UE, iar portofoliul nostru a crescut de trei ori în ultimii cinci ani. Astfel, în ultimii cinci ani am investit aici 1,8 miliarde de dolari. Numai în 2021, am investit 458 de milioane de dolari. Din aceste motive, pentru că România este o țară unde este relativ ușor să investești. Ne dorim să investim mult mai mult în infrastructură, vom ajuta la procesul de decarbonizare, în transporturi dacă se va putea și în energie, sperăm regenerabilă. Știm că aici există proiecte, sperăm că vor fi și materializate.
În ce privește oportunitățile ratate ale României, cred că ar fi infrastructura și, într-o oarecare măsură, educația. Cred că nu am reușit să reformăm educația de masă, publică, ici-colo sunt niște insule de performanță, dar nivelul mediu este foarte scăzut, și sunt cunoscuți indicatorii privind analfabetismul funcțional, dar toate acestea își au originea într-o mare nerealizare majoră – absorbția scăzută a fondurilor UE.
Din păcate, nu am reușit, ca țară, să facem suficient pentru a absorbi toate fondurile puse la dispoziție de UE. Va fi o provocare să absorbim 10 – 11 miliarde de euro pe an, ne mutăm la un alt plafon de nevoie de absorbție, aici toate instituțiile statului ar trebui să facă mult mai mult. (…) Antreprenorii au această caracteristică, sunt mereu încrezători, siguri pe puterile lor, dar ar trebui și să aibă modestia de a învăța în continuare, pentru că nevoia de adaptare la mediul de afaceri va crește din ce în ce mai mult.
LETIȚIA PUPĂZEANU – Director Executiv AmCham România
Trebuie să avem grijă că ceea ce vor investitorii străini este exact ceea ce-și doresc și cei români. Și vorbim aici despre stabilitate și predictibilitate. Odată cu discuțiile geostrategice și geopolitice din ultima perioadă, România a fost pusă pe harta lumii, ceea ce este un aspect foarte important în ceea ce privește dezvoltarea mediului de afaceri. Dacă privim către capitolul „riscuri”, în acest moment toate companiile se confruntă cu riscul de a supraviețui, din cauza acestui context incert și a schimbărilor care survin peste noapte în toate domeniile.
ACHILLEAS KANARIS – CEO Vodafone România
Sunt aici de un an, în România. Vodafone Romania face parte dintr-un business global, compania fiind activă pe mai multe piețe. Automat beneficiem de o perspectivă globală. România are nevoie de investiții în infrastructură și, de altfel, vedem că este una dintre cele mai performante piețe din Europa din punct de vedere al conectivității. Totuși, țara se confruntă cu o nevoie de investiții în ceea ce privește 5G. Economia României are un potențial semnificativ de creștere. Dar este nevoie de investiții. Țările care adoptă 5G sunt și țările care vor avea cea mai rapidă creștere a PIB-ului.care vor evolua sunt cele care vor avea o creștere 5G.
Inovarea digitală deblochează potențialul întreprinderilor, al societăților și al guvernelor de a prospera, contribuind la echilibrarea condițiilor de concurență între economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Noile tehnologii digitale ar putea aduce o contribuție de 2 miliarde de euro la PIB-ul UE până în 2030. Se estimează că doar tehnologia 5G va adăuga 8 trilioane de euro la PIB-ul mondial până în 2030. Iar 5G merge mână în mână cu tehnologiile revoluționare, cum ar fi AI, IoT, big data, blockchain, robotica și multe altele, deblocând oportunități uriașe de creștere.
Există discrepanțe între țările dezvoltate în materie de telecomunicații. Dacă Europa rămâne pe traiectoria actuală, este probabil – în cel mai bun caz – să ajungă la o acoperire 5G de 60 %, pe când China are o acoperire de peste 75%, pe locul doi fiind SUA. Tehnologia 5G va transforma fiecare sector industrial și va contribui la ecologizarea și dinamizarea economiei.
Starea industriei de telecomunicații din România nu este ideală, România nu este în topul țărilor UE care generează profit pentru industria de telecomunicații din cauza costurilor crescute și anumitor reglementări, există și o competiție ridicată. Dar Guvernul începe să asculte industria și vom găsi calea să aducem România back on track.
În România, Vodafone ia o nouă direcție și ne dezvoltăm rapid. Foarte rapid, evoluăm. Facem progrese. În România, Vodafone investește în soluții și servicii digitale pe patru piloni: sprijinirea IMM-urilor dezvoltarea serviciilor publice digitale (Smart Cities), digitalizarea bazei industriale a Europei și investiții în zonele rurale.
În România, vedem mari oportunități, mai ales în PNRR. Credem ca PNRR poate schimba dar și poate să o ajute Romania să evolueze.
Cred ca un lucru necesar este ca oamenii de afaceri români sa porneasca la drum cu un mindset de a sprijini piata locala inainte sa raspunda nevoilor pietelor straine. Ar trebui să aibă o perspectivă pe termen lung și să se uite la piața românească drept o prioritate.
ALEXANDRU REFF – Country Managing Partner Deloitte România și Moldova
Trebuie să avem atuuri competitive din moment ce avem de mulți ani una dintre cele mai înalte rate de creștere ale PIB-ului din Uniunea Europeană.
Sunt capitole la care stăm bine: așezare geografică, resurse naturale, forță de muncă cu costuri mici, performanță IT, un regim fiscal atractiv – sper să nu renunțăm la cota unică – și, în general, o populație încă numeroasă, deci o forță de muncă potențială importantă și consumatori înstăriți. Există neajunsuri: suntem la coada clasamentului privind digitalizarea, din oricare perspectivă ne-am uita la ea, avem infrastructuri deficitare în educație, sănătate, transporturi și avem o capacitate administrativă care lasă mult de dorit.
Avem cel mai mic indiciu privind cheltuielile în cercetare dezvoltare din Europa. În companiile multinaționale sunt tratate ca fiind cheltuieli de personal, însă în privința alocărilor publice ele au scăzut ca procent din PIB. Avem cel mai mic număr de cercetători la mia de locuitori și prea puțini tineri se orientează spre aceste discipline și dintre cei care studiază științe exacte, foarte mulți emigreaza. 40% din cei care emigrează din România au studii superioare.
Excelăm în IT și a fost un contribuitor la creșterea PIB-ului, dar ne lovim de niște resurse umane care au limitele lor.
În contextul actual, disponibilitatea și costul energiei a devenit un criteriu de supraviețuire pe anumite industrii.
Cea mai mare realizarea a ultimilor 30 de ani este construcția acestui mediu de afaceri vibrant, construcția acestor antreprenori care au reformat economia – cea mai mare realizare și premiza tuturor realizărilor care sunt posibile de acum încolo.
HENK PAARDEKOOPER – President of the Executive Committee, Member of the Board of Directors FIRST BANK S.A.
First Bank este o bancă românească, cu focus pe piața locală, pe gospodării, indivizi și companii, deci sprijinim economia locală. Când vine vorba de capitalism, este vorba de putere economică, iar aici discutăm de cele mai mari trei economii: SUA, China și pe locul trei ar fi blocul european, care are un GDP aproape de 3 trilioane de euro.
Capitalismul este global, nu local. Europa are o piață unică, care înseamnă libera circulație a persoanelor, produselor și serviciilor, adică poți să studiezi, să faci cumpărături și chiar să te pensionezi unde vrei.
Țările europene au la bază conceptul de unitate, lucru care s-a văzut în pandemie, dar competiția este globală, și România participă în context global. Cred că guvernul trebuie să creeze un climat economic care să atragă oameni tineri, inteligenți, și că antreprenorii nu ar trebui să nu stea pe loc, deoarece crizele creează oportunități, deci trebuie să te adaptezi.
Aș mai vrea să adaug și ceva legat de dezvoltarea demografică, iar România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din Europa, la care se adaugă și migrația populației, iar în ce privește educația, România se clasează printre ultimele locuri din Europa.
Tinerii pleacă unde au oportunități mai bune, studiază în Germania, Olanda, Franța, este incredibil câți tineri studiază acolo datorită pieței unice. Dar, din păcate, aceștia nu se mai întorc acasă, își fac prieteni acolo și găsesc mai multe oportunități.
Mă bucur să văd, referitor la libera circulație, că UE lucrează la piața digitală unică, o inițiativă puternică, care va crea un set de reguli predictibile când vine vorba de e-commerce. Cuvântul-cheie pentru 2023 va fi adaptare.
THE GROWTH OF DIGITAL ECONOMY FUELED BY DIGITAL COMMERCE
OVIDIU TIȘLER – Associate Partner McKinsey & Company România
Economia digitală este deja la un nivel semnificativ. Vorbim de 15 miliarde de euro în România. Economia digitală (ED) crește exponențial mai rapid față de economia în genere și această creștere este anticipată să continue și în anii următori. Vine cu o serie de beneficii – aportul în PIB, beneficiul balanței comerciale – România este una dintre puținele țări care realizează un rezultat pozitiv și mai este reziliența la ciclurile economice. ED trebuie susținută și dezvoltată atât de actorii din mediul public, cât și zona privată.
În următorul deceniu ne așteptăm ca ED să crească până la 50 de miliarde de euro în România.
Companiile, băncile, etc, și-au închis sucursalele o perioadă bună. Ce am văzut în perioada respectivă este că adopția canalelor digitale a crescut cu 100% și procentajul a rămas foarte ridicat, chiar și în cazul companiilor care au avut o creștere substanțială, adopția digitalului a rămas chiar și după ridicarea restricțiilor.
ELISABETA MORARU – Country Manager Google România
Dacă ne gândim la 2030, ar trebui să ne întrebăm ce se întâmplă pe Marte. În ultimele luni, ne-am pregătit de a ne întoarce în acest format și am văzut câți români au căutat cum se răspândește COVID. În aprilie am văzut căutări record de măsuri pentru schimbarea climei.
Legat de securitate cibernetică, a crescut cu 5000%. Nu pot să nu menționez un element important – educația. În ultimele luni am văzut o dublare a numărului de căutări în zona de învățare programare. Un studiu ne arată că 91% dintre cei care și-au schimbat modul de a achizitiona, spre online, au spus că își vor păstra acest obicei. 45% au spus ca este foarte important ce se întâmplă în zona de preț.
Utilizatorii de internet sunt globali. Românii merg pentru informare și achiziție în afara țării. Există tool-uri gratuite care vă ajută ca și companie să descoperiți care sunt piețele favorabile.
Zona de educare. Tehnologia nu poate rezolva totul și de aceea este nevoie de persoane care să înțeleagă ce beneficii poate aduce tehnologia. Avem studii care ne dovedesc că, cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât putem avea o economie profitabilă.
Colaborare. Exista un ecosistem foarte puternic de companii care dezvoltă tehnologie, care implementează soluții.
ROAD TO A BETTER FUTURE: GROWTH, SUSTAINABILITY & INCLUSION PANEL DISCUSSION
FRED MONTEIRO – Directorul Ariei Europa Centrală și de Sud BAT
România este una dintre cele mai importante piețe pentru noi, deci vom continua să investim local. În cei 25 de ani de când am intrat pe piața românească am investit peste 500 de milioane de euro la fabrica din Ploiești. Sperăm că vom investi cel puțin la fel de mult în următorii 25 de ani. În urmă cu câteva decenii, orice companie vorbea doar despre creștere. Desigur, nu era nimic în neregulă cu asta, numai că acum pentru nicio firmă din orice industrie nu mai este suficient să aibă succes financiar, ci trebuie să aibă și un efect pozitiv în societate. Succesul afacerii și sustenabilitatea afacerii sunt imposibile una fără cealaltă. Nu mai este suficient să ne preocupe doar sucesul economic, ci la fel de important este ca fiecare firmă să se uite la ce poate face pentru a crea un impact pozitiv în societate. Unul dintre pilonii strategiei noastre este reducerea amprentei asupra mediului. Avem ținte clare de scădere a emisiilor de carbon, ținte stricte de reducere a consumului de apă și de recilare a apei, dar și obiective clare de reducere a consumului energetic.
PETER BARTA – CIO/COO enfineo
Modul în care înțelegem să producem valoare astăzi s-a cam rupt și nu cred că mai suntem într-o perioadă în care putem genera profituri incredibile la costuri mici. Trebuie să aliniem obiectivele cu așteptările. Acționarii au un anumit tip de așteptări, cum ar fi creșterea afacerii sau return of investment, pentru că și ei sunt responsabili față de cei care au investit alături de ei. De cealalată parte, avem așteptările din partea consumatorului. Vedem în ultima vreme o tendință privind utilizarea energiei verzi, ceea ce e OK. Vedem multă mobilitate verde, dar foarte puțini dintre consumatorii mobilității verzi își pun problema cu ce costuri vin toate acestea? Legat de sustenabilitate, și aici există divergențe din perspectiva consumatorilor, care așteaptă schimbări radicale de la companii, și din perspectiva companiilor, pentru care sustenabilitatea poate însemna multe alte lucruri angrenate în acest lanț. Eu văd sustenabilitatea ca pe o investiție. Spre exemplu, campaniile de CSR de multe ori nu sunt decât o extensie a brațului de marketing și PR. Finanțăm campanii de educatie, dar nu ne uităm și la ce măsurăm la final. Trebuie să tratăm aceste lucruri din perspectiva unui acționar. Este responsabilitatea firmelor de a se întâlni la mijloc cu consumatorul și cu așteptările acționarilor legate de rezultatele pe termen lung. Cred că atâta timp cât nu corelăm aceste așteptări legate de remunerația CEO-ului, nu vom vedea niciodată o firmă care să își dorească pe termen lung să gândească strategic din perspectiva sustenabilității. De multe, a primat bonusul, iar nu sănătatea companiei și profitabilitatea acționarilor pe termen lung. Este o realitate care fie ne convine, fie nu. Încă nu am văzut în KPI la nivelul angajaților din companii să fie criterii de sustenabilitate care să poate fi măsurate și să creeze valoare pe termen lung. Am putea produce perfomanță dacă am parcuge cumva un drum către digitalizare, care în sine vine cu niște costuri. Nu este ieftină deloc și nu aduce rezultate imediate, ci pe termen lung și pas cu pas.
BEATRICE DUMITRAȘCU – CEO Residential Division One United Properties
One United Properties s-a numărat printre primii dezvoltatori care au comunicat conceptul sustenabilității și l-a promovat în cadrul proiectelor sale. Proiectul One Herăstrău Park a fost primul pentru care am obținut certificare green, iar acum toate proiectele sunt certificate. One a dorit să fie un pionier în tot ceea ce face. În domeniul real estate am venit cu inovație și am făcut pași semnificativi în ce privește promisiunile față de domeniul sustenabilității, suntem în această vară la cel de-al doilea raport al sustenabilității, am investit în renovarea unui monument istoric, suntem prima companie locală care a înființat un comitet ESG și ne-am angajat ca toate clădirile de birouri să fie carbon-neutre.
Aș adăuga că, la începutul anului, am agreat un parteneriat cu Veolia, pentru ca dezvoltările noastre rezidențiale să fie eficiente din punctul de vedere al energiei regenerabile.
Avem dezvoltări premium în special, dar ne îndreptăm și spre segmentul mediu-superior, și putem aduce proiecte sustenabile în toate cartierele din București, unde o platformă industrială poate deveni un cartier cum este One Cotroceni Park.
Pot spune că One își dorește un portofoliu de dezvoltări mixte, sustenabile, care să răspundă tuturor nevoilor generațiilor tinere, iar toate aceste componente sustenabile pot fi realizate dacă suntem cu toții interesați, deoarece beneficiile obținute sunt cele mai importante.
Consider că clientul de pe segmentul premium este identic cu cel de pe mediu-superior: cu toții ne dorim să avem cea mai bună locație, să știm că avem un ROI foarte bun dacă vrem să vindem, iar când mergem acasă că avem un cămin.
MUSTAFA TIFTIKCIOGLU – CEO Garanti BBVA
Am trăit experiența pandemică, am venit în România anul trecut și din iunie am preluat responsabilitatea. Am văzut în al doilea an pandemic două lucruri importante pentru industria bancară. Primul, băncile au ajutat clienții și au servit din punct de vedere digital clienți, iar industria bancară a reușit să fie rezilientă. Băncile sunt considerate a fi reglementate și mai puțin flexibile, însă cred că dacă ne uităm la cum băncile au reușit să intre și să iasă din criză la nivel intern, au fost măsuri bune. De data aceasta, băncile sunt mult mai structurate, mai eficiente și am fost într-o poziție mai bună pentru a răspunde clienților noștri. Anul trecut am crezut ca sunt ghinioniști, însă de anul acesta cred ca lucrurile vor deveni mai bune. Băncile românești intră într-o altă perioadă, de după pandemie, într-o piață volatilă, însă puterea acestor bănci ne ajută să navigăm în această perioadă. Cred ca nu doar industria bancară, ci toți dintre noi, am văzut că suntem mai rezilienți și flexibili. Dacă cineva ne-ar fi spus că majoritatea populației va munci de acasă, am fi spus ca nu e posibil. Pandemia a schimbat modul de lucru, iar dintr-o perspectivă de sustenabilitate, poate fi folosită aceasta muncă hibrid. Băncile, în general, au devenit mai flexibile.
Una dintre puterea noastră este atenția asupra clienților, focus pe clienți, clienții sunt prioritari.
Plănuim să investim în tehnologie și să oferim servicii de calitate clienților noștri.
FLORIN FURDUI – Country Manager Portland Trust
Anul acesta sărbătorim 25 de ani de prezență în România, iar tot modelul nostru de afaceri a fost gândit sustenabil încă de la început. Nu întâmplător suntem aici trei reprezentanți din real estate, pentru că acest domeniu are o responsabilitate specială în sustenabilitate, are standarde care sunt aplicate de 10-15 ani deja pe piață.
Companiile sunt cele care au dus mai departe standardele de sustenabilitate, iar atâta timp cât nu există o motivație financiară, sustenabilitatea este foarte greu de implementat. Consider că băncile ar trebui să includă și sustenabilitatea între criteriile de finanțare.
Portland Trust are opt cicluri de dezvoltări de birouri finalizate, peste 500.000 de mp edificați. Avem un ultim imobil, J8 Office Park, acreditat BREEAM Outstanding, unde am implementat conceptul Orașul la 8 minute, cu parcuri, grădinițe, mall etc, deci este amplasat într-o zonă vibrantă. Acest proiect s-a dezvoltat în pandemie și am aplicat un standard medical excepțional, avem filtrare cu ultraviolete inclusiv în lifturi. În prezent, în cazul J8 Office Park suntem un nivel de închiriere de 75-80%.
În domeniul birourilor, vedem un interes semnificativ pentru tehnologii avansate. Chiriașii preferă să aleagă clădiri cu elemente sustenabile proiectate de la început. Mai mult, pentru vehiculele de investiții care sunt atrase în România, acest lucru este un must, nu doar nice to have.
CAMELIA ENE – Country Chairman & CEO MOL România
A fost o perioadă intensă pentru toată lumea și pentru industria pe care o reprezint. Una dintre cele mai mari provocări este reducerea impactului pe care industria o are asupra mediului înconjurător. Niciun business nu poate să facă performanță fără să se gândească la asta.
Progresul economic la nivel global nu poate fi atins fără sustenabilitate și incluziune, fără aceste două elemente necesare. Prin strategia noastră, grupul și-a consolidat angajamentul de a investi în dezvoltarea companiei și a dezvolta liniile de business pentru a dezvolta un viitor cu emisii scăzute de carbon. Protejarea naturii este o misiune strategică și esențiale pentru compania noastră. Aș vrea să amintesc importanța incluziunii, care joacă un rol important în acest progres. Am reafirmat angajamentul nostru în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă la nivel local.
Unul dintre elementele esențiale ale business-ului nostru este modul în care ne-am crescut echipa.
Punem accent pe Cei patru C – colegi, clienți, comunitate și sustenabilitate și companie. Din perspectiva colegilor, ne dorim să avem o echipă puternică și pregătită pentru un viitor în care lucrurile se pot schimba cu mare rapiditate și investim foarte mult în dezvoltarea echipei noastre. Clienții sunt tot timpul în mijlocul a tot ce face grupul, ne gândim la diversificarea ofertei noastre, a serviciilor. Din perspectiva comunității, sunt foarte multe lucruri pe care le facem. Din perspectiva companiei, ne uităm la oportunități de dezvoltare, la diversificarea produselor și serviciilor, de regândire a proceselor noastre interne și digitalizarea.
TATIAN DIACONU – CEO Nhood România
Sustenabilitatea este un subiect atât de vast, încât suntem în faza incipientă a relației, în care ieșim la conferințe, ne facem promisiuni, vrem să schimbăm modele de business. De ce? Pentru că nu suntem pregătiți pentru o asemenea transformare. Oamenii se schimbă greu, mai ales când sunt într-o zonă de confort.
Văd trei modalități din care putem învăța din experiența digitalizării: în primul rând trebuie să dăm dovadă de mult curaj pentru a schimba paradigma, adică să modificăm fundamental modele de business vechi de 40 de ani. Acest curaj face referire la regulile cele mai simple. Ne aducem aminte că trebuie să stingem lumina când ieșim din cameră. Câți ne punem întrebarea dacă trebuie să mergem cu mașina până la Satu Mare? Toată lumea trebuie să câștige pentru a fi cu adevărat sustenabil. Afacerile trebuie să dea ceva înapoi, în mod sustenabil, iar pentru asta îți trebuie curaj.
Al doilea subiect este educația și autoeducația. Dacă fiecare dintre noi nu-și impune să schimbe ceva, la anul vom vorbi din nou despre sustenabilitate. Trebuie să renunțăm la elementele de confort care au făcut parte din cotidianul nostru timp de mulți ani.
Al treilea element este “cu forța”. Sustenabilitate fortuită. Uitați-vă ce înseamnă creșterea prețurilor la energie. Da, se pot lua măsuri din partea statului, dar și în zona privată. Fiecare dintre noi vrem o lume mai bună, un viitor pentru copiii noștri, și totuși venim la eveniment cu mașina personală. Pe oamenii care n-au făcut nimic nu-i veți găsi pe această scenă. Sigur că vorbim despre sustenabilitate, dar realitatea de afară nu arată așa, veți vedea cartiere întregi fără școli, grădinițe, zone verzi…
FROM CRISIS RESPONSE TO A RESILIENCE STRATEGY PANEL DISCUSSION
JULIEN MUNCH – CEO Carrefour România
Ne aflăm într-o perioadă provocatoare și nu suntem de ieri sau de un an. Ce mai înseamnă a fi rezilient în ziua de azi? A fi rezilient înseamnă să te adaptezi tuturor schimbărilor în așa fel încât să rămâi totuși în slujba consumatorului. Cum facem parte dintr-o companie internațională, la Carrefour România eram deja obișnuiți să îmbrățișăm unele schimbări din când în când.
De menționat este faptul că, în ultimii ani ne-am axat și una dintre prioritățile noastre este aceea de a dezvolta cât mai multe parteneriate cu producătorii locali. Am mizat și vom miza în continuare pe acest tip de parteneriat. Un alt obiectiv principal după care ne realizăm strategia de business la Carrefour România este acela de a ne implica prin diverse proiecte în dezvoltarea și sprijinirea comunităților.
Dacă mă întrebați care este cel mai bun mod de a rămâne rezilient și în același timp să-ți păstrezi reputația, chiar și în vremuri mai puțin facile, ei bine aș răspunde astfel: trebuie să funcționezi după motto-ul: „fă ceea ce ai promis că faci”.
GYULA FATÉR – CEO OTP Bank România
Vorbim despre această perioadă ca fiind o una de criză, dar nu suntem încă în criză. Avem cu toții senzația că se întâmplă ceva, dar, din punct de vedere financiar, mare parte a companiilor sunt încă solide.
Multă lume compară situația de acum cu criza din 2008. Dacă, în 2008, unele bănci au fost o parte a problemei, de această dată, dacă va exista cu adevărat o criză, nu va fi una financiară. Ce vă pot spune este că în 2008 criza a fost una devastoare și nu poate fi comparată cu ce se întâmplă acum.
Cred că sistemul bancar românesc va trece printr-o consolidare semnificativă, iar noi vrem să fim activi în acest proces.
Băncile sunt interesate să își ajute clienții să supraviețuiască în această perioadă, pentru că doar astfel băncile își pot păstra stabilitatea și reziliența.
Cel mai mare investiție este în resursa umană pentru că dacă apar situații dificile, resursa umană este cheia. Resursa umană este chiar mai importantă decât resursa financiară.
CLEMENS PETSCHNIKAR – CEO Square 7 Properties
Trăiesc în România de ceva timp și cred că, în general, modelele de antreprenoriat sunt întotdeauna reziliente, pentru că implică un nivel ridicat de dedicatie. Dar totul depinde și de partea financiară, cât de solidă e lichiditatea afacerilor, iar ceea ce am învățat în ultimii ani este că, dacă nu dispui de lichiditate atunci când ai nevoie, ai o problemă. În ce privește creativitatea și flexibilitatea, modelul antreprenorial este mai flexibil decât cel corporatist.
În aceste vremuri, când trecem de la o criză la alta și trecem prin schimbări permanente, cea mai importantă este abilitatea organizației, a echipei, de a se adapta, de a chestiona, iar dacă ai acest tipar de gândire, atunci compania se adaptează la ceea ce este nevoie. Dar aceasta înseamnă că în cinci ani afacerea va arăta cu totul altfel. Când făceam școala de business, exista ideea unui plan strategic pe 10-15 ani, iar acum avem probleme în a face un plan chiar pe următorii cinci ani, e greu să pui ceva pe hârtie.
Ceea ce am învățat în toți acești ani este că e bine să ai parteneri de încredere. Toate dezvoltările noastre de real estate au fost realizate cu parteneri serioși. Altfel, este dificil să crești și să reziști într-un mediu competitiv.
Square 7 Properties dezvoltă parcuri de retail foarte simple, în locații din București și din orașe de talie mare sau medie din țară. Avem un portofoliu de 26 de parcuri și încă văd potențial în România, deci vom dezvolta în continuare. Există cerere pe piața locală și am o perspectivă pe termen mediu-lung foarte optimistă pentru România.
ALESSANDRO MARTELLO – CEO & Founder NSSG
Se vorbește foarte puțin despre prevenirea unei crize și ce mi se pare straniu este cât de des oamenii ignoră semnele de criză. Aici intervine și aspectul emoțional, pentru că nu ne place să schimbăm ce merge bine, chiar dacă vedem că se apropie ceva rău.
Cred că este mult mai important să investim mai mult în prevenție, să construim sisteme reziliente, decât să reacționăm la o criza deja declanșată.
ALEX CERNĂTESCU – CEO, Co-Founder & Global Head of Strategy // Stefanini Infinit
În ultima perioadă am învățat multe lucruri din această perioadă incertă. Împărtățesc cu voi faptul că multe companii ne-au solicitat ajutorul întrebându-ne cum pot deveni flexibile și cum se pot adapta noului context. Dacă facem referire concret la un modelul de succes în ceea ce privește reziliența este faptul că trebuie să înțelegem că business-ul nu este al tău, ( n.red. – acționarului), ci este al consumatorilor. Ceea ce va face însă diferența dintre business-uri va fi cât de bine va înțelege un manager faptul că un angajat bun poate fi la fel de eficient și lucrând de acasă, de pe plaja, de oriunde. Nu mai contează unde se află. Un angajat eficient va fi eficient de oriunde.
ANDREI URSACHI – CEO și Cofondator Stailer
Ca startup, lucrurile sunt privite dinamic și devin dinamice, la propriu, de la o săptămână la alta. Una dintre provocările unui startup în perioade de criză este aceea de a rămâne o echipă, ca managerul să fie alături de echipa sa și să colaboreze pentru a traversa mai ușor perioadă de criză. Al doilea lucru pe care noi ne-am focusat în această perioadă mai puțin facilă a fost să luăm pulsul mediilor de afaceri și să vedem încotro merg, către ce se îndreaptă și în funcție de aceste semnale am decis ce înseamnă pentru noi adaptarea și flexibilitatea.
PAUL-DIETER CÎRLĂNARU – CEO CITR
Reziliența poate fi competitivă?
Dacă în urmă cu 5-10 ani vorbeam despre lebede negre, acum cred că sunt mai rare lebedele albe. O dată la câteva luni se întâmplă evenimente care schimbă complet modul în care privim lucrurile, așa că reziliența presupune adaptabilitate pentru a putea răspunde bine la lucruri pe care nu le putem prezice cu adevărat.
Ar trebui să ne uităm la faptul că după criza din 2008, UE a încercat să construiască mecanisme care sunt mai potrivite pentru a răspunde la criză și care nu țin cont de unde vine criza, ci de cum abordează efectele acesteia. Ceea ce vedem acum este implementarea unei Directive Europene care asigură mecanisme de restructurare pentru companii, care le oferă acestora posibilitatea de a trece prin criză fără a se îngropa în proceduri și cu sprijinul unui cadru pentru a face asta cât mai rapid și adaptabil. Partea bună este că avem deja acest cadru în vigoare – directiva este implementată în România și ne bucurăm să facem parte din acest proiect pentru că acum avem mecanisme pe care le putem folosi și care sunt mult mai avansate decât am văzut în urmă cu 10- 15 ani.
Deci avem mecanisme de protecție moderne, dar le vom folosi? Pentru a le putea folosi, trebuie să le înțelegem, să-le comunicăm și să fim pregătiți pentru asta, pentru că dacă nu, putem avea cel mai bun cadru din lume, mecanisme de salvare, dar nu ne vom putea adapta în un interval de timp scurt.
Așadar, cred că noua normalitate este de fapt anormalul, cred că ar trebui să fim pregătiți pentru evenimente care se întâmplă foarte rapid, că avem nevoie să avem capacitatea de a reacționa într-un interval de timp foarte scurt.