Prima ediție din 2024 a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Timișoara și reunește reprezentanții întregii comunități de business, cât și a celei academice, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zonă, de la provocări și dificultăți, până la oportunitățile oferite de zonă și de autoritățile locale.
Iată cele mai importante declarații ale acestora:
Panel 1 – Analiza de context
Care sunt efectele rundelor electorale anterioare asupra mediului de afaceri și a companiilor și învățămintele extrase, principalele puncte ale strategiei companiilor prin care acestea au reușit să anticipeze sau să se adapteze schimbărilor de politici și reglementări apărute în ultimele decenii, legăturile dintre mediul de afaceri și cel politic, scenariul cel mai optimist și cel mai pesimist și previziunile despre impactul pe care alegerile din 2024 le vor avea asupra societății românești, dar și din punct de vedere geopolitic. În condițiile în care România a primit fonduri nete de 61 miliarde de la aderarea la UE până în prezent, vedem care este rolul pe care l-au avut în România fondurile europene și care sunt învățămintele care ar fi trebuit trase la nivelul întregii societăți, cum se poate restructura eficient economia românească (și cea a județului Timiș în particular) pentru a face față acestor fonduri, în condițiile în care în următorul exercițiu multianual România ar putea deveni contribuitor net și ce rol au jucat investițiile străine în evoluția județului Timiș.
Ionuț Bonoiu, moderator: Încercăm să construim imaginea acestui cel mai important an, așa cum îl considerăm și ce reacții sunt din partea mediului de business. În acest an se vede clar ideea parteneriatului între oamenii din mediul de afaceri. Acum 15-20 de ani era o concurență de multe ori exagerată. De ceva ani, deja în România vedem multe alianțe, parteneriate, în principal legate de jucători locali.
Ioana Hațegan, Managing Partner & Fondator Hațegan Attorneys
Perspectiva este o valoare pe care noi o avem în firma noastră de avocatură. Valorile pe care noi ne bazăm sunt perspectivă, echilibru și precizie. Europa este a regiunilor și știți foarte bine lucrul acesta, dacă vă gândiți la regiuni din Europa de Vest, care sunt poli de atragere în care funcționează cele mai mari companii din Europa. Avem circa 30 de ani de la Revoluție, primii ani am avut o tranziție. Putem spune că antreprenorul român are undeva la 18-20 de ani. Gândiți-vă cum arată profilul unui adolescent de 18 ani. Noi ar trebui să ne îndreptăm spre maturizare. Noi, ca regiune, suntem mai aproape de proces decât alte regiuni și cred că ar trebui să ne concentrăm pe investiții, mai degrabă decât pe atragerea de fonduri europene. Percepția la nivel internațional este că România este în continuare foarte departe, iar noi avem de lucru la acest aspect. Din punctul meu de vedere, această idee de Europa a regiunilor presupune crearea de identități ale regiunilor.
Eu cred că viitorul este multidisciplinar și sinergetic. Dacă ne uităm la ritmul de dezvoltare al lumii, e foarte diferit față de acum 10 sau 20 de ani. Fiecare criză pe care am traversat-o ne-a propulsat la nivelul următor. Lumea este mult mai mult orientată în acest fel, iar paradigma în care noi vom funcționa este că viitorul va fi mult mai interconectat. E important ca noi să fim conștienți de identitatea pe care o avem în această regiune și să ne conectăm cu polii din Europa sau din lume care au nevoie de ce oferim noi și să fim competitivi, să fim aleși. Sunt optimistă în ceea ce provește această regiune, cu condiția să devenim și noi conțtienți că e nevoie de o sinergie mai mare între noi. Orice front comun pe care îl facem în promovarea acestei regiuni va fi în beneficiul tuturor.
Regiunea Banat are un potențial extrem de mare. Calea pentru regiune este calea europeană și calea conectării cu Europa. Scenariul pesimist este cel în care rămânem într-o gândire limitată și ne vedem interesele la nivel micro. Investitorul are niște motive pragmatice pentru care decide să vină în această regiune. În ultimul timp se vorbește despre beneficii pentru stakeholderi. Fiecare factor politic ar trebui să considere că este în slujba ecosistemului și automat vom face alegerile potrivite care vor fi în beneficiul tuturor.
Prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest Timișoara
Progresul României din ultimii ani se datorează faptului că suntem membru al UE și NATO. Cred că toată lumea conștientizează atuurile majore pe care le avem prin aceste parteneriate și alianțe. Din câte știu, la Parlamentul European a avut loc raportul programului de coeziune socială 2014-2020 și România a fost lăudată pentru gradul mare de absorbție al acestora. Mai departe, este în lucru programul de coeziune socială pentru 2021-2027, banii sunt aproape dubli, 46 de miliarde de euro, aici trebuie să vedem capacitatea de absorbție a acestor fonduri. Toate comparațiile se realizează între regiuni, regiuni de dezvoltare, poli de creștere, poli de dezvoltare, iar când ajungi la un anumit nivel economic și social, această coeziune finanțată de UE dispare. România s-ar putea să devină contribuabil net și nu vom mai putea absorbi fonduri. Sunt însă alte domenii unde putem face acest lucru, pentru că disparitățile în România le constatăm și noi, mai ales între mediul rural și cel urban. Efectele acestor bani europeni s-au văzut și sunt extrem de pertinente și vizibile. Cred că toate universitățile au absorbit bani europeni și lucrurile se văd. Universitățile nu pot rămâne în glob de sticlă, relaționarea cu mediul de afaceri și zona de business este succesul dezvoltării regionale și de context, cu atât mai mult în Timișoara. Noi depunem toate eforturile pentru absorbția fondurilor europene, în parteneriat cu mediul economic și social.
România a început cu stângul în atragerea fondurilor, pentru că nu aveam suficienți specialiști pentru atragerea lor. S-au mai schimbat pe parcurs lucrurile. Lucrurile se văd și în infrastructură, uitați-vă la drumuri, autostrăzi și altele. Alte țări au absorbit foarte mulți bani în acest domeniu și i-au concretizat în ce înseamnă infrastructura de acum. Miza este acum, în acest exercițiu financiar, pentru că pe viitor UE nu va mai finanța infrastructura. Pe viitor, banii europeni vor fi doar pentru mentenanță. Dacă nu construim, nu avem la ce folosi banii pentru mentenanță.
Din perspectivă educațională, cred că Timișoara și regiunea de vest are ca referință zona de vest a Europei și se compară mai mult cu orașe din vest mai mult decât cu Bucureștiul. Cred că este un atu într-o lume globalizată. Viitorul este al celor care știu să se adapteze cât mai bine și mai repede la dinamica pieței. Lucrurile trebuie să înceapă de la educație și Timișoara și zona de vest au nevoie de inițiativă, nu doar de angajați bine educați. Inițiativa se concretizează în antreprenoriat. Noi avem disciplină de antreprenoriat la toate facultățile și specializările. Vă dau un exemplu de specializare: Științe aplicate în criminalistică. Vă dați seama ce competențe are un absolvent al acestei specializări? Avem o concurență incredibilă din primul an de când am pus-o pe piață. Zona clasică a lucrurilor fundamentale este un concept perimat, viitorul stă în interdisciplinaritate.
De-a lungul timpului, administrația și zona politică nu au funcționat în aceeași dimensiune. Scenariul pesimist este cel în care să rămânem izolați în bula noastră, să ne dezvoltăm economic și educațional, dar trebuie să înțelegem că trebuie să fim parteneri cu ce înseamnă nivel central, autoritățile să fie într-o relație bună pe verticală, astfel încât Timișul să beneficieze de parteneriatul acesta. O aliniere a acestor lucruri cred că ar aduce beneficiu regiunii.
Claudiu Manda, Head of SME Division First Bank
Noi, ca și bancă, suntem deținută de un fond de investiții. Banca este pe profit de trei ani de zile. Aș vrea să vă transmit câteva informații despre Timișoara. Este orașul cu cea mai mare creștere economică din UE. În clasamentul mondial al calității vieții este pe primul loc în România și pe 84 în lume. Este cel mai bun pentru city break din Europa în 2023. Timișul este cea mai mare piață de real estate din România. În 2023 a fost capitală europeană a culturii. După București, județul Timiș are al doilea cel mai mare efectiv de angajați. Hotelurile au un grad de ocupare de 80%. Până în 2013 am avut 19 miliarde alocate, în exercițiul bugetar următor am avut 40, acum s-au dublat. Noi, ca și țară, deși suntem puternică economic și cultural, avem undeva la 5% din bugetul alocat. Acest input de cash ne va ajuta foarte mult la scalare, în evoluția economică a țării noastre. Sunt două tipuri de fonduri, cele de la UE, dar și cele de la statul român.
În primul rând trebuie să conștientizăm ce avem. În Timiș avem unul dintre cele mai interesante mixuri de industrii. Avem forță de muncă calificată și studenții, viitorul care ne-o asigură. Apoi educarea noastră a tuturor. Trebuie să funcționăm ca un ecosistem și cred că un scurtcircuit de informație nu cred că ne ajută. Am observat o atitudine proactivă din partea autorităților locale, unde observăm un suport real, mai ales pe partea de fonduri.
Panel 2 – Agenda de lider
Principalele puncte ale agendei de business a companiilor pentru anul 2024, planurile de dezvoltare pe care liderii le au în vedere pentru companii, cât de des se discută despre elemente precum cashflow/investiții/inovație /sustenabilitate/forță de muncă/transformare digitală/ etică și responsabilitate în ședințele de board și întâlnirile managementului companiilor și care este cel mai frecvent topic de discuție.
Emma Toma – Head of Office Division AFI Europe Romania
Noi avem în portofoliu șapte proiecte de birouri operaționale și două proiecte rezidențiale, prima fază este finalizată, s-au vândut integral apartamentele. Eu reprezint divizia de birouri a companiei și mă ocup de partea de închiriere și de management al birourilor pe care AFI le-a construit și le operează. AFI Park este unul dintre proiectele care ne-a făcut să pariem pe Timișoara. AFI Park Timișoara este un proiect care nouă ne place foarte mult, avem birouri clasa A, cinci clădiri de birouri situate central. Este una dintre prioritățile mele de anul acesta, dorim să aducem proprietățile la un grad de închiriere apropiat de 100%. Suntem una dintre companiile multinaționale care a decis să investească masiv în România, cu proiecte de sute de milioane de euro. Anul acesta ne-a propus să continuăm investițiile în proiectul AFI Park Timișoara. Vom încerca un upgrade al puterii instalate din proiect cu încă 1 MW, tocmai pentru a satisface cerințele cele mai exigente ale chiriașilor și ale clienților potențiali. În fiecare an bugetăm un anumit CapEx care nu are nicio incidență în cheltuielile chiriașilor, ci reprezintă upgrade-uri ale proiectelor noastre. Asta spune mult despre câtă atenție acordăm și câtă încredere avem în ce înseamnă Timișoara. Avem planuri mari legate și de proiectele din București și Brașov.
În ultimii doi ani au apărut noi subiecte: sustenabilitatea și politicile ESG. Sustenabilitatea nu este un subiect nou pentru noi, suntem primul dezvoltator de clădiri de birouri care a avut certificare green energy, dar e adevărat că în ultima perioadă cerințele vin din partea clienților noștri, care ne solicită să ne aliniem politicilor lor ESG la nivelul companiilor. Pe partea de sustenabilitate, există trenduri noi. Cel mai nou avem certificarea portofoliului LEED zero carbon, targetăm o amprentă zero de carbon, dar nu numai acest aspect este vizat. Este un proces pe care deja l-am început pe partea de birouri. Ne-am propus să finalizăm acest proces până la sfârșitul anului. În afară de cele două aspecte care au impact pe toate laturile companiei – social, environmental și political – inovația și dezvoltarea continuă sunt subiecte care le noi apar pe masă în toate ședințele de management meeting. AFI Europe intenționează să se dezvolte tot mai mult în următoarea perioadă. Vrem să investim în continuare în România și să păstrăm portofoliul pe termen lung. Este dificil să gestionezi un portofoliu atât de mare. Trebuie să avem grijă de chiriașii noștri, trebuie să ne aliniem cu toate cerințele pieței, inclusiv de sustenabilitate. Ele se reflectă în bunăstarea pe care o oferim clienților noștri. Suntem recunoscuți pentru că reușim să acomodăm cele mai sofisticate cerințe de ordin tehnic.
Anca Flueraș – Director Zonal Retail BCR
Agenda noastră e plină cu de toate, iar strategia noastră a inclus pregătire, educație financiară. Stăm de vorbă și facem planuri, pentru că trebuie să conștientizăm foarte multe lucruri și vorbim aici de digitalizare. Ecosistemul nostru George are foarte multe funcții, care ne-au permis în timpul pandemiei să comunicăm cu clienții. Noi avem acum o campanie, alege bine pentru tine. Prioritatea este omul din fața mea, iar educația financiară înseamnă un coach financiar.
Salariul mediu net în România a crescut. Gândiți-vă ce ar însemna ca 10% din acesta să fie pus într-un cont de economii. În 10 ani am aduna 13.500 de euro la cursul de acum. Dacă însă decidem că 10% punem într-un capital plan, tot peste 10 ani, câștigul este mult peste orice dobândă. Asta am încercat să facem, pentru că de fapt asta ne dorim, creșterea economică să o traducem în dezvoltarea economică. Și pentru gospodării suntem parteneri. Finanțăm cu precădere tot ce e green, pentru că vrem să trăim într-o Europă curată și într-o lume bună. E vorba despre digitalizare cu suflet, cu un om de la bancă căruia îi pasă.
Nicolae Bănică – CEO OSCAR Downstream
Lucrăm în echipă la automatizarea anumitor procese, digitalizarea anumitor acțiuni, urmărim noile tehnologii, pe moment, unele sunt în stadiul de test. Separat de business avem mai multe proiecte de responsabilitate socială pe care le desfășurăm la nivel național. În ultima lună, am participat la cei de la Plantăm fapte bune în România la plantarea a sute de copaci, inclusiv în Timiș. Am participat la caravana reciclării, iar în partea de sănătate urmează să desfășurăm un maraton în iunie, care se adresează sănătății mintale și este sponsorizat de noi și de partenerii noștri.
Lucrăm la consolidarea și extinderea lanțului logistic creat din 2014 până în prezent. Vom inaugura la începutul anului viitor un alt depozit în sudul țării, extindem rețeaua de benzinării. Noi suntem o companie care activăm în mare parte B2B. Urmează să lansăm primele două stații de retail care vor fi funcționale până la sfârșitul anului.
Vorbim astăzi de fluctuații foarte mari pe piață. Am ajuns cel mai mare distribuitor de carburanți tocmai pentru că am intrat pe piață cu o soluție inovatoare și lucrăm pentru a crea un business sustenabil. Chiar dacă distribuim carburant, putem participa împreună la un consum cât mai responsabil. Noi, ca și companie, am construit relații, avem parteneriate cu clienți sau furnizori de peste 20 de ani, pe care le menținem.
Panel 3 – Acțiuni și tendințe
Acțiuni punctuale relevante pentru dezvoltarea organizațiilor sau studii de caz concrete despre situații în care companiile au reușit să navigheze cu succes în perioade de schimbare majoră și lecțiile învățate și noile abilități de leadership necesare pentru a face față noilor vremuri, impactul tehnologiei și AI în domeniul leadershipului și luării deciziilor. Totodată, aflăm care este rolul liderilor în crearea/menținerea culturii organizaționale în contextul actual, care este/ar trebui să fie rolul social al antreprenorilor/corporațiilor, dacă este leadershipul etic un moft în vremuri de supraviețuire și ce lider de afaceri (fie personalitate și companie) din trecutul de business al județului Timiș sunt apreciați.
Sorin Moica – Director Regional Corporații Timiș Raiffeisen Bank România
Ritmul schimbării e mult mai rapid decât era în trecut. Cel puțin în zona de relații cu clienții, corporații și business antreprenorial, are dublu sens. Noi, ca bănci, cât și indivizii am învățat foarte mult din relația cu antreprenorii. La începuturile mele ca bancher am întâlnit un proprietar de companie, cumpărase un business din Timișoara și la întâlnirea cu el, a fost primul care a întrebat ce părere avem despre mediul economic, un lucru rar când considerăm că le știm pe toate.
Rolul social al corporațiilor este să aducă comunitățile laolaltă și să le dezvolte. Nu știu dacă trebuie bătut în piept, cred că binele făcut se bate singur dacă există un impact pozitiv asupra comunității.
Cred că e ”embeduită” etica în definiția liderului.
Conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan – Rectorul Universității Politehnica Timișoara
Cred că la urma urmei contează foarte mult comunicarea, nu neapărat PR-ul, cât comunicarea internă cu oamenii cu care lucrezi. E important să faci un pic de coaching. Apoi grijă să ”nu decolăm” prea mult. Cam acestea ar fi cele mai importante tendințe.
Când s-a terminat pandemia ne-am trezit cu problemele din regiune, apoi și cu problemele din partea guvernului, că nu mai avem buget, dar ce a fost important pentru mine a fost să am o echipă. La o universitate cum e Politehnica, nu merge fără o echipă puternică. Al doilea lucru, legat de capitală culturală. Am deschis universitatea și pentru zona de privat. Am ajuns să avem cele mai multe evenimente culturale în campusul Politehnicii, având în vedere că nu este profilul nostru. Am făcut o conexiune pe proiecte cu zona de cultural din privat. Avem o galerie de artă în campusul facultății, cu o persoană din privat care face asta, apoi proiectul cu Faber. În 2020 nu aveam nimic din tot ce am spus. Prin conexiunea de oameni am reușit, asigurându-le un suport pentru ideile pe care le au.
Pare ciudat ca un om din domeniu să vorbească despre reglementarea internetului, dar impactul asupra copiilor noi nu îl măsurăm prea bine și vedem că generația e în schimbare. Inteligența artificială e un rău necesar. Gândiți-vă la modul în care accesăm informația. În al doilea rând, eu cred că omul în viitor va avea nevoia de a accesa mult mai rapid inteligența artificială. Partea cu ciparea va fi benevolă, dar mulți și-o vor dori. Nu știu dacă generația mea va fi dispusă, dar generațiile mai noi vor apela la astfel de soluții. Nu prea mai poți lua o decizie bazându-te doar pe creierul cu care te naști, dinamica este alta, dar dacă nu mergem spre zona asta, vom mai stagna.
Etica în business ar trebui să fie intrinsecă, nu e un moft. Accepțiunea ar trebui să fie asta. E conținut cuvântul leadership, dacă vrem să fim lideri.
Răzvan Vlasin – CIO NewPharma
E foarte important și noi ca lideri să avem grijă de noi. Sfatul meu este să nu uităm să respirăm noi, ca lideri. Oamenii se uită la noi ca să le dăm direcția, să le dăm siguranță în ceea ce le fac mai departe. În ziua de astăzi, incertitudinea este singura certitudine. E foarte important să învățăm organizația să fie tolerantă la risc, să accepte necunoscutul și faptul că lucrurile se pot schimba de azi pe mâine. Factorii care schimbă lumea în acest moment sunt foarte rapizi și tot mai complecși. Asta necesită o putere mare de concentrare din partea noastră. Nu văd în acest moment AI ca înlocuind omul, ci ajutându-l. E nevoie de a ne adapta foarte bine ca lider la schimbări.
Vom deschide un magazin online și în România, iar decizia a fost luată după un proces de lobby. Mi-a luat un an de zile să îmi conving colegii că România are potențial, că Timișoara are potențial, mi-a luat un an de zile ca echipa să se convingă că merită investit aici. Nefiind prezenți comercial în România, am creat un sub-brand, ca să putem fi în piața de angajatori. Ajungi la un moment dat cu această activitate de lobby inclusiv în a-ți crea un brand în interiorul corporației.
Noi facem AI de foarte mult timp. Trebuie să investești constant în a schimba algoritmul, în a-l adapta. Consumul energetic în acest moment la nivelul AI nu este sustenabil. Sunt puține companii care reușesc să dezvolte în piață niște algoritmi de AI foarte puternici. Se va pune în curând inclusiv problema sustenabilității în AI.
Cred că e foarte greu să găsești o scuză să nu existe etică.
George Alistar – Regional Sales Manager tbi bank
Eu mă aștept ca în perspectivă să dăm peste tot felul de lucruri care duc la uzură morală în orice fel de organizație. Ne-am dat seama că de la un an la altul schimbările sunt majore. Cred că ce a stat la baza expansiunii noastre în piață este că am ascultat foarte mult de la cei din jurul nostru. Aici o să vin cu două exemple de bune practici. Unul venit din zona de marketing. În urmă cu cinci ani încercam să discut cu partenerii despre zona de social media. Într-o măsură foarte mare, business-urile se dezvoltă astfel astăzi. Ca să reușim să ne promovăm prin astfel de platforma a fost nevoie să ascultăm, ca să luăm feedback-ul clienților. Al doilea este participarea la evenimente. tbi bank organizează workshopuri, este o unealtă pe care am propulsat-o pentru a ne adapta nevoilor pieței.
Eu sunt pro a comunica orice întreprinde o organizație în direcția socială. E chiar un rol al unei corporații să dea o direcție în zona de responsabilizare în partea socială. Observăm evenimente, acțiuni pro mișcării sociale, iar în contextul în care lumea își limitează așteptările din partea mediului politic, rolul companiilor din mediul privat este să facă, să se implice.
Etica nu e un moft, ci un must.
Dorin Butaru – Arhitect & Project Manager Nazzuro Aqua
Noi ca firmă avem chiar rol social, nu doar pentru că oferim o apă bună și pură, dar pentru că toate componentele business-ului nostru duc către o educare în această zonă, prin sustenabilitate, reciclare, direcția aceasta. Reușita noastră a venit natural, deoarece am început un business sincer și onest, care implică responsabilitate.
Starea de sănătate – Motorul performanței și reușitei în afaceri
Alina Epure – Doctor în Medicină & Health Coach
Wellbeing-ul reprezintă calitatea vieții noastre de zi cu zi. Este esențial să găsim o rețetă care combină diferite tipuri de wellbeing și să înțelegem că starea de sănătate reprezintă motorul reușitei în afaceri.
Vorbim despre educația în sănătate, pe care o tratăm cu superficialitate din cauza lipsei de timp. Ce facem cu cei care nu își pot crea un plan în acest sens și ce ne lipsește pentru a fi în cea mai bună formă a noastră? Avem nevoie de o strategie și de o formă de lucru.
Făcând o retrospectivă pe nivel de companii, observ că programele de wellbeing nu se reflectă în rezultate pozitive. Nu am văzut până acum o mică scădere a incidenței problemelor de sănătate, cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare. La nivel biochimic nu putem găsi cu ușurință ancore, iar stresul își pune amprenta deseori.
În România lipsește educația pentru stilul de viață. Nu avem cum să investim în sănătate dacă nu avem o educație în acest sens. Dacă nu integrăm nutriția sănătoasă la nivel corespunzător zi de zi, nu avem cum să observăm schimbări în bine. Avem dependențe când există dezechilibre în viața noastră.