Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

Forbes Best Cities For Business – IAȘI – LIVE TEXT

În 2021, Forbes România lansează FORBES ROMÂNIA BEST CITIES FOR BUSINESS, un prim „turneu” prin orașele Craiova, Cluj-Napoca, Brașov și Iași, în care sunt reuniți cei mai importanți lideri din diferite regiuni ale țării.
Forbes

Cea de-a treia ediție a evenimentului Forbes Best Cities For Business are loc la Iași și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.

Iată cele mai importante declarații ale acestora:

Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași

„Iași a reușit să atragă atenția pe un principiu foarte simplu. Nu o să-ți vină oamenii de afaceri dacă nu le oferi un mediu plăcut pentru a face afaceri. Și noi cred că am reușit să facem asta. De la proiectele de țară pe care le-au avansat foarte mulți primari înainte mea am trecut la proiectele mai intime, mai de suflet, care să te apropie de reușite. De aceea am pus foarte multă prețuire pe aspectul acestui oraș, pe design-ul lui, pe modalitatea de a transforma acest oraș într-unul primitor.

Nu trebuie să uităm că un rol foarte important pentru acest boom economic pe care orașul nostru l-a suferit în ultimul deceniu a fost dezvoltarea complexului Palas. A fost cea mai mare investiție pe partea de retail, de 200 de milioane de euro. Acest lucru trebuie amintit de fiecare dată, că a fost o sămânță bună.

Cred că Iașiul poate oferi în continuare o sursă de creștere economică importantă pentru orașul nostru, ceea ce se și întâmplă. Anul viitor sperăm să inaugurăm prima fabrică de panouri solare care se dezvoltă din China.”

 

OPORTUNITĂȚILE ȘI PROVOCĂRILE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ REGIONALĂ

 

Daniel Juravle, Viceprimarul Municipiului Iași

Ce va fi peste 5 ani?

„Veștile bune continuă să vină zilele acestea în Iasi pentru că împreună cu dl. primar suntem într-un proces amplu de a dezvolta transportul public. Vom ajunge să transformăm total transportul public în Iași. Totodată, trebuie să recunosc că un alt atu al Iașiului este resursa umană. Să nu uităm că avem 5 universități de stat, tineri foarte bine pregătiți și cea mai tânără populație.

Această forță de muncă foarte bine pregătită trebuie să nu o lăsăm să plece din Iași. Eu îmi pun mari speranțe în tinerii din Iași.”

Care e principala solicitare pe care o fac companiile?

„La primăria Iasi am încercat cu dl. primar să creăm o arenă în care companiile să vină și să încerce să se dezvolte singure. Încercăm să nu intervenim prea mult, să nu interferăm cu activitatea lor, ci să le creăm condițiile necesare pentru ca ele să se poată dezvolta. Relația noastră cu mediul de business eu consider că este una extrem de corectă și colaborativă.

De fapt ce își doresc ei? Să nu îi deranjăm prea mult. Și cred că reușim asta.”

Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare Iulius Group

Pe un orizont de 10 ani, ce s-a schimbat odată cu pandemia în ceea ce privește strategia voastră?

„Din perspectiva noastră, anumite lucruri le-am anticipat. Față de alți dezvoltatori, proiectele noastre sunt mixte, au multe zone verzi.

Vedem că există o tendință mult mai amplă a clienților să stea cât mai mult în exterior. Vorbim de o sinergie de funcțiuni care transformă întreaga vizită într-o experiență. E important să avem cât mai multe spații cu acces din exterior.”

Planuri de investiții pentru Iași și mai departe?

„Noi am investit în România 1,2 miliarde de euro până acum. Doar în Iași investițiile se ridică la 310 milioane de euro prin proiectul Palas și extinderea sa.

Ca prioritate în Iași este finalizarea Palas Campus, o investiție de 120 de milioane de euro, care va deveni cea mai mare clădire de birouri din afara Bucureștiului.

Pentru dezvoltarea Palas Campus am primit un credit de 75 de milioane de euro de la Banca Mondială, fiind pentru prima oară când acordă un astfel de credit pentru România.

În continuare, noi ne uităm mereu să dezvoltăm proiecte noi.

De altfel, orașul Iași are cea mai mare suprafață de birouri clasa A, după București.”

Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing

Ce perspective vedeți pentru Iași?

„Eu voi fi subiectiv, fiind ieșean. Mă bucur foarte mult că sunt prezenți seniori ai business-ului din Iași dar văd și foarte mulți tineri. Acest lucru este bine pentru viitorul Iașiului. Regiunea Iașiului are o perspectivă bună pentru industria alimentară, pentru industria de automobile, servicii și agricultură. Despre ce va fi peste 10 ani, cred că resursa umană a Iașiului, bine pregătită și implicată în industrii creative, cu o valoare adăugată consistentă este cea care va reprezenta viitorului orașului.

La momentul actual este un decalaj referitor la PIB-ul pe cap de locuitor. Dacă ne uităm la acest decalaj și privim din punct de vedere al oportunității atunci viitorul pentru Iași nu poate fi decât unul foarte bun.”

Dacă ați avea o baghetă magică ce ați dori să se schimbe în Iași?

„Pentru mine este foarte simplu, pentru că am crescut în mediul antreprenorial din Iași. Cred că Iașiul are oameni de afaceri extrem de competitivi și am avut ocazia să cunosc oameni de afaceri din toate regiunile țării. Eu mi-aș dori ca lumea să fie mai unită.”

 

INVESTIȚII ȘI STRATEGII DE SUCCES

Neculai Apostol, Fondator Kosarom Group

Care a fost cel mai greu moment pe care l-a traversat business-ul Kosarom de-a lungul celor 30 de ani de activitate?

„Grupul Kosarom a împlinit 30 de ani de la înființare în plină pandemie și trebuie să recunosc că business-ul s-a dezvoltat treptat de-a lungul acestei perioade. La succesul business-ului nostru consider că a contribuit și faptul că am beneficiat de consultanță din exterior (din Germania, Olanda). Așa am ajuns să învăț ce înseamnă mai exact managementul afacerii, al marketingului. Totodată, dezvoltarea companiei a fost posibilă și datorită investițiilor, pe care am mizat dintotdeauna, indiferent de traiectoria mediului de afaceri la acel moment. Nu a fost ușor, iar acest lucru a fost posibil datorită parteneriatelor cu instituțiile bancare.

Spre exemplu, în ultimele 15 luni, grupul Kosarom a investit 18 milioane de euro în construcția de silozuri pentru cereale – am ajuns astfel la o capacitate de aproximativ 40.000 de tone. Când vrei să faci ceva, faci! Ceea ce contează foarte mult este să ai o echipă pe care să te bazezi. Iar, din acest punct de vedere, la acest moment compania noastră deține un număr de 1.300 de salariați.

În ceea ce privește cele două linii de business importante ale companiei, la SuinProd, la acest moment producem 140.000 de capete de suine, în timp ce la Avi-Top se produc anual 7,5 milioane de capete de păsări. Am ajuns aici datorită investițiilor pe care le-am făcut în ultimii doi ani.

Ce mă doare pe mine este că nu se face o analiză pe domenii de activitate la nivel guvernamental. Acesta este lucrul care mă doare cel mai tare! Visez la momentul în care tineretul nostru o să vină ca să ne ofere impulsurile aferente unei dezvoltări accelerate. Zona Moldovei are o resursă umană calitativă, trebuie să o valorificăm.”

Care este rețeta pentru ca antreprenorul român să rămână un „cap limpede”, mai ales după ce traversează perioade atât de bulversante?

„Ingredientul de succes constă într-o colaborare strânsă cu zona politică și cea administrativă. Avem nevoie să dezvoltăm un parteneriat solid cu toți actorii care activează pe scena mediului de afaceri local. Iar ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca mediul politic să se apropie mai mult de antreprenori, să înțeleagă ceea ce se întâmplă în industriile lor. Avem nevoie de miniștrii care să aibă viziune economică.”

Peste 10 ani, familia Apostol va mai face parte din acționariatul Kosarom?

„Bineînțeles. Noi suntem deschiși la parteneriate, dar nu vom vinde business-ul.”

Remus Deleanu, Președintele Directoratului SC Cotnari SA

Cum vedeți următoarea generație de antreprenori?

„Ce pot să vă spun din perspectiva mea, a noii generații care se află la cârma business-ului Cotnari, este că am crescut practic în același timp cu această afacere. Un lucru pozitiv, deoarece am văzut cum se gestionează un business în multe momente-cheie. Și au fost multe provocări în acești 20 de ani de la privatizarea companiei. Consider că este un semn de maturitate pentru orice tip de business, din orice domeniu, faptul că părinții predau ștafeta copiilor în afaceri. Recunosc că mediul este unul foarte dinamic în industria viticolă, însă și noi suntem tineri și dinamici.”

Dacă ați avea o baghetă magică, ce ați schimba pentru a accelera dezvoltarea business-ului?

„Cea mai mare provocare cu care noi ne confruntăm în ultimii ani este cea a lipsei forței de muncă. Și, o spunem noi, care ne considerăm norocoși, că în acest an am recoltat manual cu un număr de 950 de zilieri. Anul trecut, de exemplu, am achiziționat 4 utilaje pe care le-am utilizat în procesul de recoltare mecanizată, din cauza lipsei forței de muncă. Așadar, ca să răspund la întrebarea dvs.: ce aș schimba dacă aș avea o baghetă magică? Aș încerca să păstrez forța de muncă în țară.”

Cătălin Gavrizescu, Coordonator Centre Regionale Corporații, Divizia Corporații Raiffeisen Bank

Cum a trecut mediul economic prin primul an de pandemie și cât de pregătite sunt companiile pentru ce urmează?

„Antreprenorii au învățat repede, s-au adaptat și au reușit să evite o scădere mare a businessului și a economiei. Practic au fost câteva lecții pe care le-am învățat cu toții. În primul rând, că trebuie să ne pregătim pentru neprevăzut. Aceasta este lecția principală a acestei pandemii. Practic, nu știu câte firme aveau un plan de urgență bine pus la punct; multinaționalele, da; băncile, la fel, de aceea au răspuns așa cum au răspuns, pentru că vine dintr-o cultură organizațională testată de mulți ani în business-ul din afara țării, în țările vestice.

Acum cred că toată lumea a învățat chestia asta: a avea un plan de urgență este absolut necesar. La momentul respectiv, nimeni nu-și putea imagina că la un an de zile de la pandemie vom avea angajați care nu s-au întors la birou și cu toate acestea, productivitatea muncii să fie bună, eficientă, lucrurile să meargă. Toate acestea se fac doar cu un plan bine pus la punct, pentru urgență.

Apoi, cred că și business-urile au devenit mai reziliente, mai sănătoase. Un șoc pandemic îți testează tot, de la soliditatea business-ului, puterea brandului pe care îl ai, cât de repede te adaptezi și tu, dar și angajații tăi, la toate realitățile astea. Aici am văzut că lucrurile s-au întâmplat cu o viteză uimitoare și toate firmele au reușit să se adapteze foarte bine. Nu în ultimul rând, obiectivele pe termen lung nu trebuie niciodată abandonate. Nici măcar într-un context pandemic. Cred că nimic nu poate fi mai rău de atât. Problema lichidității sau alte probleme care apar atunci, urgențe, ele se rezolvă și băncile au învățat asta, au fost alături de clienți și i-au sprijinit.”

Cum va arata mediul de business din Iași și din regiune peste 10 ani?

„Cred că el va trebui, nu știu dacă e cum ne dorim, va trebui neapărat să arate într-un fel în care această pandemie ne-a arătat că ne duce și nu mai e cale de întors. Vorbesc aici de sustenabilitatea business-urilor și de crearea de lanțuri de valoare sustenabile pentru business-uri și pentru economiile regionale, locale, chiar cea națională.

Acum 5 ani, când se semna acel Acord de la Paris, lumea vorbea foarte puțin de finanțări verzi, de energie sustenabilă. Între timp, este o temă globală, care este prezentă peste tot. Europa, după cum vedeți, s-a nimerit cu pandemia, dar exercițiul ei bugetar pentru perioada următoare are la baza politici și planuri strategice prin care își dorește o societate și o economie care să atingă un nivel net de emisii zero până în 2050. Acesta este un plan de drum pe care îl trasează UE, banii europeni și finanțele capitaliste, tuturor.

Capitalele vor urma întotdeauna acest drum pentru că el este deja creionat. Antreprenorii care vor depăși criza și care vor pune companiile pe o traiectorie bună pe termen lung sunt cei care înțeleg acest lucru, că business-ul lor are un impact asupra mediului, asupra societății, business-ul lor transformă comunități, și atunci toate investițiile trebuie să se ducă strict pe modele de business care să corespundă în zona asta, spre tehnologii care să corespundă pe zona de eficiență energetică. Aici, în plan pragmatic, aș vorbi de trei lucruri: accesul la resurse, diferențierea companiilor în mediul de afaceri și de competitivitatea lor.”

Mîndru Dănuț-Ștefan, Manager Marketing și Dezvoltarea Afacerii Grampet

Capital străin VS capital românesc

„Este foarte important să înțelegem faptul că investițiile din capitalul privat autohton au ca scop creșterea economiei la nivel local. Cel mai recent proiect al Grampet Group este un automotor diesel, realizat de inginerii de la Pașcani. (…) Pe lângă faptul că au muncit muncitori români la acest proiect, pe lângă faptul că testările se fac în România, este un icebreaker pentru că momentan ar fi certificat CE în România. S-au pus destule piedici, au trebui analizați peste 95.000 de parametri, automotorul i-a trecut pe toți cu brio și așteptăm certificarea CE. Și mai important, la acest proiect, 60% din echipamente sunt furnizate de furnizori români, care la rândul lor au angajați români.”

Ce ați vrea să se schimbe pentru a merge mai bine?

„Să se aloce un interes real în zona transportului feroviar, o zonă subfinanțată critic în ultimii 30 de ani. Vorbim despre reducerea poluării, dar noi nu ne uităm la transportul verde, care este cel feroviar. Vorbim despre autostrăzi, dar nu ne uităm la infrastructura feroviară din România. Să se aloce un interes real acestui domeniu.”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii