În livezile de măslini și podgoriile răspândite în toată Spania, senzori și drone finanțate de cel mai mare fond de redresare al Europei de la Planul Marshall postbelic încoace colectează date despre sol, care sunt apoi integrate în modele de inteligență artificială menite să îi ajute pe fermieri să își gestioneze mai bine culturile.
Proiectul – decarbonizarea și digitalizarea unui sector economic-cheie – este exact genul de inițiativă pe care fondul „Next Generation” al Uniunii Europene, în valoare de 955 de miliarde de dolari, convenit în urmă cu șase ani și apropiat acum de termenele finale de plată, a fost conceput să o sprijine.
Cu toate acestea, lipsa de competențe, birocrația greoaie și incertitudinea privind finanțarea pe termen lung fac ca acest pachet istoric de stimulare – prezentat drept „o șansă de a ieși mai puternici” – să întâmpine dificultăți în a depăși blocajele care au frânat în mod repetat încercările Europei de transformare economică, potrivit Reuters.
Liderii UE, confruntați în 2020 cu un colaps fără precedent al PIB-ului din cauza pandemiei, au lansat fondul de redresare cu un obiectiv ambițios: salvarea economiei blocului prin reforme și investiții care să stimuleze digitalizarea și sustenabilitatea.
Utilizarea eficientă a fondurilor a devenit și mai urgentă în contextul amenințărilor de coerciție economică din partea Chinei și al unei atitudini tot mai ostile din partea Statelor Unite, care au sporit conștientizarea nevoii de consolidare a apărării economice a Europei.
Peste 700 de miliarde de euro au fost puse la dispoziție sub formă de granturi și împrumuturi în 2021, însă suma a scăzut ulterior la 577 de miliarde de euro, după ce unele state au decis să nu acceseze integral sau deloc împrumuturile oferite.
La cinci ani distanță, un total de 182 de miliarde de euro din fondurile alocate nu au fost încă plătite, potrivit calculelor Reuters bazate pe date ale UE.
Comisia Europeană susține că fondul și-a atins atât obiectivele pe termen scurt, cât și pe cele pe termen lung, însă oficiali, reprezentanți ai mediului de afaceri și alți actori intervievați de Reuters spun că rezultatele sunt mai nuanțate.
Există un consens larg că fondul a atenuat impactul pandemiei. De asemenea, acesta a spart un tabu vechi privind împrumuturile comune, devenite între timp parte a arsenalului de politici al decidenților europeni.
Condițiile pentru accesarea fondurilor – de la reforme ale pieței muncii în Franța și Spania, la simplificarea licențelor pentru energie regenerabilă în Italia, Grecia și Portugalia și îmbunătățiri în securitatea cibernetică în Slovacia și România – ar putea genera, în timp, creșteri ale productivității și economiei.
Însă implementarea acestor reforme și cheltuirea banilor au durat mai mult decât se spera, temperând orice accelerare rapidă a creșterii economice, care a rămas modestă în întregul bloc după revenirea post-pandemie, comparativ cu SUA sau China.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.