Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, anticipează o creștere a cererilor de sprijin financiar cu 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, ca urmare directă a consecințelor economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Impactul e deja vizibil în infrastructura energetică regională: complexul Ras Laffan din Qatar, care produce 93% din totalul gazelor lichefiate din Golf, este închis din 2 martie și ar putea dura între trei și cinci ani până la revenirea la capacitate maximă. Rafinăriile de petrol sunt închise, tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne incert, iar traficul aerian regional e perturbat. „Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire clară și curată la status quo anterior”, a spus Georgieva.
FMI va publica săptămâna viitoare, în cadrul raportului World Economic Outlook, mai multe scenarii — de la normalizare relativă rapidă la unul în care prețurile energiei rămân ridicate pentru o perioadă îndelungată. Previziunea de creștere globală de 3,3% pentru 2026, publicată în ianuarie, urmează să fie revizuită în jos. Georgieva a avertizat și asupra riscului inflaționist: dacă așteptările inflaționiste pe termen lung încep să se desprindă, băncile centrale ar trebui „să intervină ferm cu creșteri ale ratelor dobânzii.”
Mesajul către guverne e direct: nu introduceți controale la exporturi, controale de prețuri sau subvenții energetice nețintite. „Nu turnați benzină pe foc”, a spus directoarea FMI, adăugând că o ajustare a cererii este inevitabilă, dar că măsurile adoptate până acum de majoritatea țărilor — limite pentru vehicule private, muncă la distanță — au fost relativ echilibrate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
