Invazia din Ucraina și noile focare de covid din China amenință revenirea economică așteptată, mai ales în Europa.
Până la sfârșitul anului 2022, previziunile oficiale anunțau că economia americană, economia europeană și economia chineză își vor reveni aproximativ pe traiectoria pre-pandemică. Alte economii emergente au rămas în urmă, dar se preconiza, de asemenea, că acestea vor crește în ritm rapid și vor reveni treptat la normalitate.
Raportul FMI, publicat în octombrie 2021, evidenția faptul că inflația este o problemă inevitabilă, însă susținea, de altfel, faptul că creșterea rapidă a prețurilor ar trebui să se reducă treptat, pe măsură ce dezechilibrele dintre cerere și ofertă se diminuează în 2022, iar politicile monetare din marile economii vor contracara o parte dintre efectele negative ale șocului post-pandemic.
Specialiștii FMI au remarcat riscurile geopolitice și pandemice, dar au sperat că acestea vor fi evitate. După aproximativ trei luni de la începerea anului 2022, avertismentele Fondului Monetar Internațional au devenit realitate, iar economia mondială se confruntă acum cu riscul unei deteriorări severe.
Invazia Rusiei asupra Ucrainei a produs o stagflație vizibilă, cu o creștere generală a prețurilor determinată de criza aprovizionării cu energie și de comprimarea veniturilor atât la nivelul gospodăriilor, cât și la nivelul companiilor pe măsură ce prețurile mărfurilor esențiale înregistrează creșteri incontrolabile. Tensiunile provocate de conflictul ruso-ucrainean subminează încrederea consumatorilor și a producătorilor de a cheltui, iar revenirea coronavirusului în China amenință încă o dată lanțurile de aprovizionare globale.
Toate aceste evoluții subminează perspectivele creșterii economice mondiale. Nathan Sheets, economist-șef global la Citi și fost oficial al Trezoreriei SUA, susține că înainte de război, se aștepta ca în 2022 creșterea globală să se situeze în jurul valorii de 5%, transmite Financial Times.
Fiind cea mai apropiată geografic și economic de Ucraina, economia Europei este cea mai vulnerabilă. Cu aproximativ o lună în urmă, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a prezentat o viziune optimistă asupra perspectivelor zonei euro, preconizând că “creșterea ar trebui să se relanseze puternic“, însă săptămâna aceasta și-a schimbat relativ poziția către o direcție mai sumbră, afirmând că evenimentele recente “prezintă riscuri semnificative pentru creștere“.
Guvernele își accelerează politicile de redresare în încercarea de a proteja gospodăriile de efectele negative ale creșterii prețurilor asupra nivelului de trai. Guvernul francez și cel irlandez, de exemplu, au convenit să subvenționeze la nivel național costurile crescute ale combustibililor, iar Germania a anunțat că va urma în curând același model. Totuși, aceste acțiuni nu pot evita ca efectele economice cauzate de invadarea Ucrainei să devină vizibile pentru companii și consumatori. Constructorii germani de automobile au oprit deja fabricile din cauza lipsei de piese fabricate în Ucraina, iar unele supermarketuri italiene se confruntă cu un deficit de paste din cauza piedicilor privind aprovizionarea cu cereale.
Deși pentru anul 2022 au existat speranțe că economia europeană ar putea crește mai repede decât cea a Statelor Unite, puțini sunt cei care mai cred acum în această posibilitate. Vitor Constâncio, fostul vicepreședinte al BCE, avertizează că, indiferent de ce se va întâmpla în războiul ruso-ucrainean, există o posibilitate mare ca economia europeană să intre într-o perioadă de recesiune dacă încrederea consumatorilor și a companiilor în autorități va fi pierdută.
“În condițiile unei penurii, creșterea s-ar putea diminua și mai mult și poate chiar să devină negativă în acest an, pentru că am avea panică, iar interesul pentru economisire ar crește“, a declarat Vitor Constâncio pentru Financial Times
