Feedbackul celor aproape 100.000 de respondenţi care au evaluat serviciile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) arată progrese la ghişeu, dar şi aşteptări ridicate, în mod justificat, pentru serviciile digitale ale instituţiei, a anunţat, miercuri, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
Ministerul Finanţelor a centralizat rezultatele celui mai amplu exerciţiu naţional de evaluare de către contribuabili a serviciilor oferite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, în patru luni, 99.827 de contribuabili au transmis răspunsuri valide, iar datele arată un nivel bun de satisfacţie pentru interacţiunea directă la ghişeu, dar şi aşteptări justificate pentru servicii digitale mai rapide, stabile şi uşor de folosit. Feedbackul va fundamenta priorităţile de modernizare la nivelul ANAF, inclusiv finalizarea noului Spaţiu Privat Virtual şi a noului portal ANAF.
“Performanţa ANAF se măsoară atât prin colectare, cât şi prin modul în care sunt trataţi contribuabilii. Feedbackul celor aproape 100.000 de respondenţi arată progrese la ghişeu, dar şi aşteptări ridicate, în mod justificat, pentru serviciile digitale ANAF. În ultimul an, am lansat numeroase instrumente digitale noi – precum portalul eLicitaţii ANAF, Declaraţia Unică precompletată, aplicaţia iBon – iar acum finalizăm noul portal şi, ulterior, noul SPV al Agenţiei. Reforma înseamnă servicii simple şi predictibile pentru contribuabili, iar pentru administraţie înseamnă instrumente obiective de evaluare, care să măsoare clar progresul, să evidenţieze ceea ce trebuie îmbunătăţit şi care să susţină construcţia de politici publice bazate pe rezultate, nu pe percepţii”, a declarat Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Rezultatele arată că interacţiunea în unităţile fiscale din ultimele 12 luni a fost evaluată cu 4,0 din 5, iar cea mai recentă interacţiune la ghişeu cu 4,1 din 5. Totodată, Spaţiul Privat Virtual a obţinut un scor de 3,7 din 5, iar portalul ANAF de 3,6 din 5.
Serviciile de Call Center au fost evaluate între 3,3 şi 3,5 din 5, suportul prin chat între 2,9 şi 3,1 din 5, iar chatbot-ul ANA cu 2,7 din 5.
Un număr de 4.610 respondenţi (4,6%) au semnalat blocaje sau încărcarea lentă a site-ului ANAF, iar 4.327 funcţionarea neconstantă şi viteza redusă a SPV, pe fondul lucrărilor de mentenanţă, actualizări şi migrări ale infrastructurii informatice. 4.034 de respondenţi (4%) au evidenţiat interfaţa neintuitivă a site-ului şi a SPV, iar 3.152 (3,2%) dificultăţi în accesarea sau citirea mesajelor din SPV. 1.455 de respondenţi (1,5%) au semnalat probleme privind atitudinea ori pregătirea personalului, iar 885 au indicat întreruperile generate de mentenanţă şi blocaje.
“Rezultatele confirmă o schimbare importantă în relaţia directă cu contribuabilul: serviciile de la ghişeu sunt evaluate pozitiv. În acelaşi timp, observaţiile privind interacţiunea online arată clar că nivelul actual nu este suficient. Contribuabilii se aşteaptă ca experienţa digitală să fie rapidă, stabilă, intuitivă şi cu mai puţină birocraţie. Ministerul Finanţelor şi ANAF au accelerat deja această transformare. În cursul acestui an au fost lansate sau extinse instrumente precum Declaraţia Unică – formular inteligent precompletat, platforma eLicitaţii ANAF, asistentul virtual ANA sau aplicaţia iBon. Prin acestea, Ministerul Finanţelor şi ANAF continuă modernizarea serviciilor electronice, încurajează conformarea voluntară, contribuie la prevenirea evaziunii fiscale şi urmăresc creşterea transparenţei şi a încrederii dintre administraţia fiscală, contribuabili şi consumatori. În paralel, noul SPV şi noul portal ANAF sunt în curs de finalizare”, se precizează în documentul citat.
Digitalizarea serviciilor pentru contribuabili este parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a ANAF. În ultimul an, au fost îndeplinite înainte de termen două ţinte PNRR, a fost renegociat jalonul privind decalajul de TVA, evitându-se pierderea a până la un miliard de euro, au fost reformate mecanismele de eşalonare şi inactivitate fiscală, iar selecţia controalelor a fost mutată tot mai mult către analiza de risc şi verificări bazate pe date, susţine comunicatul.
Instrumente precum RO e-Factura, RO e-Transport şi raportarea SAF-T permit administraţiei să confrunte declaraţiile fiscale cu realitatea economică şi să direcţioneze controalele spre zonele cu impact fiscal semnificativ, se mai precizează în document.
“Rezultatele se văd şi în execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului 2026: încasările totale din colectare au fost de 279,5 miliarde de lei, cu peste 23 de miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi încasări din TVA cu aproape 22,9% mai mari, în condiţiile unor rambursări de TVA către mediul de afaceri mai mari cu peste 2 miliarde de lei. Totodată, peste 78.000 de contribuabili au beneficiat de bonificaţii pentru plata anticipată a obligaţiilor fiscale, ceea ce confirmă rolul stimulentelor şi al conformării voluntare. Analizele de risc au orientat controalele către comerţul online şi economia platformelor, transportul alternativ, livrările la domiciliu, comerţul cu autoturisme, casele de amanet şi schimbul valutar, fraudele şi rambursările ilegale de TVA, precum şi persoanele cu averi şi venituri cu risc fiscal ridicat”, transmite MF.
De asemenea, instituţia aminteşte şi de măsuri asigurătorii de peste 40 de milioane de lei în urma a 227 de activităţi de control în comerţul online, creanţe suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma a 1.102 controale privind averi şi venituri nejustificate, nereguli fiscale de peste 78 de milioane de lei în transportul alternativ şi prejudicii de peste 49 de milioane de lei identificate în reţele de livrări la domiciliu şi în comercializarea de conţinut online.
