Sara Arzan, fiica Adinei Buzatu, absolventă la Ecole hôtelière de Lausanne, din Elveția
Însă, pentru a se bucura de ele, urmează un nou set de încercări. Tinerii care aleg calea performanței trebuie să depășească provocările pe care le presupun desprinderea de acasă, adaptarea la viața pe cont propriu, într-o țară străină, într-o cultură nouă, efortul de a funcționa permanent în altă limbă decât cea nativă, așteptările foarte mari ale profesorilor, examenele provocatoare și internship-urile solicitante. Recompensele sunt, însă, pe măsura eforturilor și sunt mai mult decât suficiente pentru a hrăni studentul cu entuziasm și cu putere de muncă.
După un astfel de maraton, Sara Arzan a ieșit din facultate cu experiența muncii într-un restaurant cu o stea Michelin, într-un hotel de lux care deține cel mai scump apartament din lume – 60.000 de euro pe noapte, și cu cea de la Londra, la Mews, una dintre cele mai performante companii de tech din lume, în domeniul ospitalității.
Sara Arzan își dorește să promoveze beneficiile unei educații de top pentru a inspira și alți tineri determinați și sclipitori să încerce o experiență studențească fără egal.
Alături de ceilalți alumni EHL din România, Sara vrea să promoveze apoi noi modele și soluții pentru turismul Românesc.
Când ai început să te gândești la ce facultate vei merge și cum te-ai pregătit pentru admitere?
În clasa a IX-a eram elevă la liceul George Coșbuc, profil real – informatică. Liceul era bilingv, așa că limba engleză îmi era familiară. Când am început discuțiile despre facultate, mama mi-a spus de EHL și mi s-a părut o soluție interesantă și potrivită pentru mine. Mereu mi-am dorit să fiu în slujba oamenilor, să îi fac fericiți, iar la Ecole hôtelière de Lausanne principiul ospitalității este fundația tuturor demersurilor noastre. Mă atrăgea și ideea de a putea să îmi aleg dintr-o gamă atât de diversă de posibile cariere, să pot lucra oriunde în lume, în echipe multiculturale. Însă, decisivă pentru alegerea mea, a fost ideea de a avea licență acreditată în managementul internațional al ospitalității, o bază excelentă pentru începerea unei cariere după absolvire.
Din dorința de a-mi pregăti dosarul de admitere, dar și de a experimenta atmosfera din domeniul ospitalității, m-am înscris la un internship la hotelul Crowne Plaza din București. Eram chiar în primul an de liceu și învățam după-amiaza, așa că trebuia să lucrez dimineața. Timp de 4 săptămâni m-am trezit la ora 6:00, iar de la 7:00 eram deja în sală, hostess la breakfast, apoi, după o vreme, am lucrat la recepție. După serviciu, mă schimbam în mașină și mergeam la liceu.
Hotărâtă fiind să aplic la EHL, la jumătatea clasei a X-a m-am mutat la ISB, pentru a mă obișnui cu stilul de învățământ din străinătate încă din liceu. Astfel, s-au adăugat câteva materii noi cu care nu mai avusesem contact: business, economie, travel & tourism și global perspectives.
De ce ai ales să mergi mai departe la EHL?
Mă fascina domeniul și toate lucrurile interesante pe care le-am citit despre această facultate, dar mai ales faptul că este numărul 1 in lume. Decizia finală am luat-o în urma vizitei la Lausanne. M-a impresionat întotdeauna organizarea extraordinară din hotelurile bune, ordinea, dar și atenția la detalii. Un lucru de luat în calcul este faptul că, deși materiile de studiu sunt axate pe industria hotelieră, informația este una completă și complexă, care poate fi aplicată în managementul din orice alt domeniu, oferind, astfel, oportunități nelimitate absolvenților.
Cum au fost primele experiențe ca student la EHL?
Surprinzătoare! Complet diferite de ce experimentasem până atunci. Aici mi-am dat seama că EHL este mai mult decât o universitate de ospitalitate. Practic este un sistem focusat pe managementul și inovația oricărei industrii.
De exemplu, în clasa a XII-a, am fost la Motivational Day, ziua în care urma să avem interviuri și să fim admiși sau nu, practic ultima etapă din procesul de admitere. Am fost împărțiți în grupuri alocate câte unui „ambasador EHL”, un student care ne-a prezentat campusul. Apoi am participat la un workshop menit să ne testeze capacitatea de a lucra în echipă. Părea o joacă, am construit un turn din paste și bezele, în realitate a fost o experiență extrem de interesantă.
Și cu aceste visuri ai început anii de studenție la EHL. Cum a fost începutul?
Primul an fiind pregătitor, am trecut câte o săptămână prin toate departamentele unui hotel, de la curățenie, bar și bucătărie până la recepție sau la restaurantul gastronomic (cu o stea Michelin, singurul din lume într-un campus universitar). Este foarte important pentru un manager să cunoască atribuțiile fiecărui angajat în parte, să îi aprecieze munca și să știe ce așteptări să aibă. Ni s-a spus clar, de la început, că nu avem voie să întârziem sau să lipsim cu absolut nici un motiv, lucru care ne-a responsabilizat și ne-a făcut să conștientizăm importanța fiecărui rol. Sigur că presiunea a fost mare, dar ne-au obligat să ne cunoaștem mai bine și ne-a învățat să lucrăm în echipă. Spre exemplu, înainte ca profesorul să facă prezența, o făceam între noi, iar dacă unul din colegi lipsea, alergam după el în cameră să îl mobilizăm, în caz că nu își auzise alarma. Genul acesta de momente au construit legături solide de prietenie și încredere, pe care le consider indestructibile. Aceste legături fac parte din atuurile extraordinare ale EHL, rar întâlnite în alte instituții de învățământ.
Cum te-a ajutat sistemul din EHL să înțelegi că această industrie este business related și îți oferă multiple oportunități în carieră?
EHL a avut un rol esențial în conștientizarea drumului pe care aveam să îl urmez. Practic, experiența de aici m-a ajutat să îmi aleg ferm cariera, fără să am vreo îndoială asupra deciziei. A fost ușor să observ, încă de la prima interacțiune cu profesorii, cu sistemul, că EHL se îndrepta cu pași mari către un program puternic orientat către business innovation, iar acest lucru era un mare plus pentru fiecare student de aici.
Ce fel de lecții ai învățat în acest prim an, trecând, practic, prin nivelul întâi de slujbe dintr-un hotel?
De la modul optim de a tăia produsele alimentare până la diferențele între calitățile apelor sau gustul celor mai exclusiviste cafele și băuturi, am învățat lucruri noi, interesante, cu o profunzime a detaliilor inimaginabilă.
De exemplu, primeam 5 kg de castraveți, îi cântăream la început, apoi îi tăiam și îi cântăream din nou, ca să înțelegem practic conceptul de pierdere și să învățăm cum să o minimizăm. Eficiența este importantă. Dacă aduni zeci de astfel de cifre, aparent minore, poți afecta serios bugetul unui hotel, mai ales că se consumă zilnic 100 kg de castraveți, nu 5 kg.
La brutărie, ne-au cumpărat chefii șase tipuri diferite de croissante și ne-au pus să le gustăm și să ne dăm seama care era făcut proaspăt, care era produs de supermarket, care fusese congelat și așa mai departe. Am fost uimită să observ că, prin comparație, toți ne-am dat seama imediat de diferențele de calitate dintre produse.
Am făcut degustări de apa, de vinuri și alte băuturi alcoolice, de cafea (inclusiv Kopi Luwak – cea trecută prin sistemul digestiv al zibetelor asiatice, al cărei preț poate depăși 1000 de Euro /kilogram). Ne expuneau des la foarte multe ingrediente, de la cele mai rare trufe până la cele mai diverse tipuri de whiskey sau caviar, astfel încât să avem o înțelegere de ansamblu.
La housekeeping am învățat detalii precum faptul că o cameră de hotel se spăla cu 4 microfibre diferite – una pentru vasul WC, una pentru cadă și chiuvetă, una pentru oglindă, alta pentru a șterge praful de pe mobilă – iar rezultatul trebuie să fie impecabil. Am învățat cum se spală prosoapele, cum se schimbă patul, cum să dai cu aspiratorul și cu mopul corect, fără să te doară spatele, pentru a evita probleme de sănătate care nu te afectează doar pe tine ca angajat, ci întreg departamentul și chiar întreg hotelul. O componentă importantă este responsabilitatea pentru sănătatea clientului, motiv pentru care tratăm fiecare operațiune foarte serios.
Siguranța în bucătărie a fost unul dintre cele mai dure workshop-uri. Fiecare ingredient se trata diferit, foloseam un spray dezinfectant și alt spray degresant. Eram sever inspectați. Trebuia să știm exact la câte grade se păstrează, în frigider, fiecare tip de carne. Am învățat sute de detalii despre zecile de aspecte diferite care trebuie să funcționeze impecabil într-un hotel. Și le-am învățat muncind, dar ne-am și distrat pe măsură și am legat prietenii pe viață.
În al doilea semestru deja ai plecat la primul tău internship. Cum a fost experiența?
Toți am obținut internship-uri în unități de top din industria ospitalieră din întreaga lume. Sigur că ne-au avantajat numele prestigios al școlii, care deschide toate ușile, și profesionalismul consilierilor specializați EHL, dar, pe de altă parte, așteptările companiilor erau pe măsură. Ne-au tratat, încă de la început, ca pe niște angajați experimentați, veniți să aducă un plus de valoare considerabil structurii respective.
Eu, de exemplu, după multiple și riguroase interviuri, am fost acceptată la Hotelul President Wilson din Geneva, hotel din Luxury Collection care, printre altele, deține cea mai scumpă suită din lume. Aceasta costă 60.000 de euro pe noapte, are o suprafață de 1.800 de metri pătrați, zece camere, cel mai mare televizor din lume, geamuri blindate, saună privată, etc.
M-am ocupat de clienții VIP, actori, capete încoronate, diplomați, cunoscuți oameni de afaceri, ale căror nume nu le pot divulga, din motive de confidențialitate. Primeam de la cabinetele acestora, înainte de sosirea lor, pagini întregi de liste cu cerințe detaliate până la virgulă. De exemplu, unul dintre clienții noștri dorea să îi punem la dispoziție apă Nestle, care nu se comercializa la momentul respectiv nici în Elveția, nici în Franța. Am reușit, totuși, să facem rost, prin intermediul președintelui companiei Nestle, care era absolvent al EHL, la fel ca și general managerul hotelului, pe care nu l-a putut refuza. Deseori, ne întâmpinam clienții pe aeroportul privat și le organizam sesiuni private de cumpărături cu cele mai mari case de modă, bijuterii și ceasuri, care își aduceau colecțiile la hotel, special pentru ei.
Cum au fost ceilalți ani la facultate? Ai spus că doar primul a fost an de practică.
A urmat un an și jumătate de cursuri clasice: finanțe, resurse umane, marketing, antreprenoriat. Profesorii care ne-au predat au fost remarcabili, iar cursurile lor memorabile. Pe unii dintre ei nu cred ca o să îi uit niciodată.
Am avut, de exemplu, o materie, în primul semestru din anul al doilea, care se numește Human Behaviour Performance. Profesorul acesta ne învăța cum să ne cunoaștem mai profund pe noi înșine, ce tip de personalități avem, ce puncte forte avem și cum să ne depășim nesiguranțele și limitele, astfel încât, mai târziu, când vom deveni manageri, să știm să ne propunem țeluri realiste, pe care să le și putem îndeplini.
La economie am avut un profesor foarte dur, care predase la Harvard înainte de EHL. El a intrat în clasă ș ne-a spus: „Uitați-vă în dreapta, uitați-vă în stânga. Unul din doi o să pice.“ Dar, deși era sever, era un profesor extraordinar, de la care am învățat enorm.
În penultimul semestru am avut o materie care se numește Hotel Asset Management. Proiectul nostru era un hotel real din Edinborough care trebuia să fie renovat, dar și regândit ca brand și repoziționat pentru lansare.
Am refăcut planurile, am ales unde putem poziționa restaurantele, ne-am gândit la un brand potrivit, am făcut toate documentele financiare. Apoi l-am prezentat consultanților care se ocupau în realitate de acest proiect. Faptul că lucram la proiecte reale ne motiva și ne ambiționa enorm.
Povestește-ne despre proiectul de absolvire.
SBP (Student Business Project) este un proiect de consultanță echivalent unei lucrări de licență. La finalul facultății am avut de ales între a susține o dizertație sau a face, în echipă, un proiect de consultanță. Noi am ales consultanța. Eu am avut norocul să fiu cu cei mai buni prieteni ai mei și am avut un supervisor foarte dedicat. Am fost norocoși să fim aleși de Metro Cash&Carry, din Germania, fiind o experiență foarte relevantă pentru noi. În cadrul acestui proiect am avut de dezvoltat prototipul unei aplicații dedicate restaurantelor care primeau unelte pentru a face inventarul, finanțe, marketing, integrare cu Trip Advisor, etc. Ne-au dat un brief, apoi am avut mână liberă să venim cu soluții pe care ei urmau să le implementeze.
SBP este un proiect specific EHL, la care participă companii mari din toată lumea: Nestle, Accor, Marriott, Metro, Swiss Airlines și multe altele. Avantajul principal este expunerea la directori din aceste firme, dar și oportunități de job pentru echipele care fac treabă bună.
Deseori, activitățile extracurriculare, pe care școala le facilitează studenților, pot fi ancore foarte importante pentru viitoare joburi, networking și alte oportunități. Cum a fost experiența ta, din acest punct de vedere?
Am fost ambasador de aur EHL, titlu obținut cu un examen, urmat de foarte multă muncă. Ca ambasador, am intervievat aplicanții care voiau sa studieze la noi, am participat la târguri de cariere care se țin în campus și am prezentat facultatea vizitatorilor. Prin intermediul acestor activități, am cunoscut o mulțime de oameni importanți și interesanți, în același timp. A fost, practic, o experiență pe care nu aș fi putut-o obține în nici un alt context și, probabil, la nici o altă facultate. Tot așa i-am întâlnit pe cei de la Mews, companie la care am început ca stagiar, în cadrul celui de-al doilea internship, dar am rămas să lucrez în continuare până astăzi. Mews este printre cele mai inovatoare firme de hospitality tech. De când lucrez pentru ei, am trecut prin toate pozițiile departamentului de marketing, începând cu evenimente, până la social media, web, digital marketing și comunicare.
După ce ai absolvit la EHL, ai putea spune că ai terminat fundația viitoarei tale cariere. Ce planuri ai în continuare?
Acum lucrez la Mews și fac un master în Antreprenoriat la University College London. De asemenea, sunt implicată și în coordonarea afacerilor de familie alături de părinții mei. Pe de altă parte, sunt și președinte al comunității absolvenților EHL din Romania, poziție care mă entuziasmează enorm, pentru că îmi doresc să păstrez vie atmosfera EHL în sufletul tuturor. Am avut deja primul eveniment pe 14 aprilie 2021 și urmează o lungă serie de alte activități.
Departamentul de Alumni lucrează continuu în a ne susține să găsim cele mai bune oportunități pentru noi. De curând, au lansat o nouă platformă EHL Connect – care seamănă cu un Linkedin, dar doar pentru foști studenți EHL. Acolo putem să ne uităm după joburi, putem să ne conectam cu colegi din toată lumea și din toți anii, putem participa la evenimente organizate de EHL în orice tara, etc.
Care sunt primele scopuri pe care le-ați definit pentru comunitatea alumni din România?
În afară de a păstra spiritul EHL și după absolvire, ne dorim să îi susținem pe absolvenți prin rețeaua internațională de peste 25.000 de foști studenți, care fac parte din conducerea unor companii de top din întreaga lume. Oportunitățile de afaceri sunt nelimitate. Mai mult decât atât, ne dorim să încurajăm cât mai mulți tineri să beneficieze de educația de top oferită de EHL, pentru ca ulterior să se întoarcă acasă, să pună umărul la dezvoltarea industriei ospitaliere din România și a calității serviciilor în general. Avem nevoie de oameni pregătiți și experimentați, care pot face diferența în organizarea oricărei companii din România, din domeniul hotelier, și nu numai.