Pandemia a surprins piața locală a vinului și berii în timpul unui proces de maturizare și de evoluție, ceea ce i-a făcut pe mulți jucători din acest segment să încetinească ritmul investițiilor și să fie mai precauți în planurile de dezvoltare.
În schimb, mulți dintre ei au pus un accent mai ridicat pe partea de digitalizare și au accelerat acest proces prin configurarea canalelor direct-to-consumer și prin organizarea de degustări în mediul online.
2020 a reprezentat un an de stagnare, cel puțin pentru principalii producători de bere de pe piața locală, arată datele asociației de profil, principalul vinovat care a pus frână creșterii fiind închiderea HoReCa.
Conform datelor Asociației Berarii României, pentru Ursus Breweries, liderul pieței locale, 2020 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de 2,02 miliarde de lei, în creștere cu 0,1% față de anul precedent.
„În 2020, URSUS Breweries și-a concentrat eforturile pe trei direcții importante, o strategie pe care o avem în vedere și pentru anul acesta. Una dintre priorități a fost și este în continuare reprezentată de siguranța angajaților, a partenerilor și a consumatorilor noștri, și ne-am îndreptat eforturile și resursele în această direcție. Un aspect la fel de important este dezvoltarea strategiei noastre de sustenabilitate, care are un impact semnificativ în viețile consumatorilor”, a explicat Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries.
În ceea ce privește profitabilitatea, Ursus Breweries a raportat anul trecut un rezultat net în scădere față de 2019. „Chiar dacă anul trecut a fost unul cu multe provocări, am asigurat continuitatea business-ului. (…) mai mult, în 2020, am lansat pe piață o serie de produse noi și am inaugurat o berărie artizanală la Cluj-Napoca”, a completat oficialul Ursus Breweries, care a explicat că una dintre tendințele care a luat amploare în 2020 și se află în continuare pe o pantă ascendentă este reprezentată de utilizarea noilor canale de vânzare, ceea ce a dezvoltat foarte mult sectorul comenzilor online care au devenit foarte populare.
Evoluții constante au raportat și HEINEKEN România și Bergenbier, următorii doi jucători după cifra de afaceri. Astfel, HEINEKEN România a înregistrat o cifră de afaceri de 1,26 miliarde de lei, bifând un plus de 0,2% față de 2019, când veniturile s-au ridicat la 1,23 miliarde de lei, iar Bergenbier a raportat afaceri de 653 milioane de lei, în ușoară creștere față de anul precedent, când raportase o cifră de afaceri de 651 milioane de lei.
De cealaltă parte, HEINEKEN România a înregistrat un avans de 17% prin comparație cu 2019, până la 137 milioane de lei, iar Bergenbier a intrat pe profit, bifând un rezultat net de 20 milioane de lei.
„Pentru Bergenbier SA, putem spune că anul 2020 a fost unul de succes, pierderile cauzate de închiderea HoReCa au fost compensate integral, chiar depășite semnificativ de performanța obținută în Modern Trade și Traditional Trade. Pandemia ne-a forțat să ne adaptăm rapid la noul context, atât din punct de vedere al planurilor comerciale, cât și al modului de operare”, a explicat Mihai Voicu, General Manager al Bergenbier SA.
Acesta a recunoscut că strategia pe care a construit-o din perspectiva oportunităților create de criză a fost aceea de a continua investițiile în oameni, mai exact în suportul acordat partenerilor distribuitori, cât și celor din Trade.
La capitolul „trenduri” în ceea ce privește consumul de bere pe piața locală, Mihai Voicu a punctat că berea lager va continua să domine preferințele românilor, cu o pondere de peste 93% din total volum. Și chiar dacă, anul trecut, mixurile de bere și berile cu arome fără alcool au adus un avans de doar 6% pentru acest segment (față de peste 32% înregistrat anul anterior), tendința de creștere înregistrată în ultimii ani de această categorie se va menține. Asta în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%.
„Foarte probabil, după eliminarea restricțiilor din canalul HoReCa, berile speciale, cât și berea Craft, vor reveni în atenția consumatorilor și se vor afla din nou într-o zonă de creștere YoY de minimum 10%”, a mai subliniat Mihai Voicu.
Anul trecut, volumul pieței berii a înregistrat o evoluție de +0,5% , ajungând astfel la 16,75 milioane hectolitri. Ponderea sectorului HoReCa în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% în 2019.
„2020 a fost un an provocator pentru piața de bere din România. Aceasta a suferit niște modificări inevitabile în contextul crizei Covid-19 și închiderii, parțiale sau totale, a unui canal important pentru piața berii cum este canalul HoReCa. Prin comparație, dacă, înainte de criza Covid-19, o bere din cinci era servită în sectorul ospitalității, în 2020 doar o bere din 12 a fost vândută în HoReCa”, a exemplificat și Julia Leferman, directorul general al Asociației Berarii României.
Ca impact economic, înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economia românească, în timp ce anul trecut a generat doar jumătate, respectiv 241 milioane de euro.
Criza sanitară a adus schimbări și la nivel de preferințe privind ambalajele, susține directorul general al Asociației Berarii României: „din grijă pentru protejarea sănătății, care a venit la pachet cu nevoia de a păstra distanțarea socială, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosință, fie că vorbim de sticlă, doză sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019”.
Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendință, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deținută între ambalaje. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendința de creștere a ultimilor ani. Berea la draft a scăzut cel mai mult, din cauza închiderii parțiale sau totale a sectorului ospitalității pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. De asemenea, a scăzut mult și sticla reutilizabilă.
Conform statisticilor Asociației Berarii României, la nivel general, industria berii a investit anul trecut în producție, infrastructură și programe de sustenabilitate 72,8 milioane de euro.
Dacă privim spre piața locală a vinului, estimările specialiștilor referitoare la cifra de afaceri a acestui sector în anul pandemic 2020 nu sunt tocmai pozitive.
La un prim calcul, conform analiștilor de la KeysFin, piața locală a vinului va atinge în 2020 o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde de lei, în scădere față de cea înregistrată în 2019 și a cărei valoare a fost de 1,8 miliarde de lei (n.red. – situația financiară nu era finalizată la încheierea ediției revistei).
„Anul trecut, business-ul Tohani România a evoluat atipic, ca dinții de ferăstrău. Au fost suișuri și coborâșuri, nu doar destul de dese, dar și destul de abrupte. Am avut o primă parte a anului foarte bună, urmată de căderea din debutul pandemiei, din perioada martie-aprilie. Am revenit în forță în iunie-septembrie, urmând din nou o coborâre în octombrie-noiembrie. Creșterea a revenit pe final de an, în decembrie”, a recunoscut Virgil Mândru, CEO Tohani, care consideră că, per ansamblu 2020 a fost un an bun, raportat la niște obiective de criză.
Pentru producătorul de vin Tohani România, 2020 va rămâne în istoria cramei ca un an memorabil după ce soiul Fetească Neagră a devenit vedeta podgoriei, reprezentând 75% din totalul de vin roșu vândut de companie.
„Feteasca Neagră a atins un prag superb, de 1 milion de sticle produse în 2020. E soiul în care am investit cel mai mult și care a adus o creștere bună chiar în anul pandemiei”, a punctat Virgil Mândru.
În acest soi, Tohani România a investit 6 milioane de euro, o sumă considerabilă, dar justificabilă atâta timp cât reprezentanții producătorului de vin au recunoscut că vor să transforme acest soi într-un brand de țară.
La fel ca mulți antreprenori, și Virgil Mândru s-a văzut nevoit să acționeze spontan și rapid la noul context impus de criza sanitară, așadar a recunoscut că a încercat să dea la o parte șocul situației și să decidă cât se poate de lucid la ce modalități să apeleze pentru ca produsele Tohani să ajungă direct la consumator acasă, în condițiile în care zona HoReCa dispăruse brusc din strategia de business.
„Am susținut canalele online și am livrat, de foarte multe ori, chiar noi la ușa clientului. A funcționat bine și credem că este o strategie câștigătoare pe termen lung, chiar și după ce efectele pandemiei se vor mai estompa. Oamenii noștri au stat mult în teren, au livrat personal și astfel vânzările directe au crescut cu peste 300%”, a subliniat CEO-ul Tohani România, care a mărturisit că rețeta de succes în anul pandemic a fost conturată de prezența în online, vânzările prin e-commerce și vânzările directe cu livrare la domiciliu.
Ce trenduri se vor contura, în perioada următoare, în această industrie? Virgil Mândru consideră că evoluția industriei vinului va fi marcată de tot ceea ce înseamnă doleanța consumatorului de a evada în natură, de a degusta în mijlocul naturii.
În acest sens, Tohani România s-a pregătit deja să întâmpine noul trend prin investiții într-un complex turistic, care a fost deschis la finalul lunii mai 2021.
Acesta va fi amplasat în mijlocul viei, la 90 de km de Capitală, și va avea o capacitate de cazare de 20 de camere.
Și deși, conform statisticilor, anul 2020 nu a fost unul bogat în investiții în industria vinului, pentru că prioritatea producătorilor a fost să se adapteze noului context, acum – la peste un an de la debutul crizei sanitare – se poate vorbi despre faptul că jucătorii din acest sector economic au dezvoltat abilități noi și au înțeles importanța agilității și flexibilității în afaceri, acordând o atenție mai mare unui cashflow echilibrat.
„Am pierdut foarte mult, aproximativ 75%, din turismul la cramă – în special partea de turiști străini, care și-au anulat vacanțele în România – și din vânzările către HoReCa, acestea situându-se, în 2020, la jumătate față de valoarea din 2019”, a completat și General Manager-ul cramei Villa Vinèa, Mircea Matei, care susține că, anul trecut, la nivel de industrie, încasările cramelor au scăzut cu 20% față de 2019, din cauza limitării activității operatorilor HoReCa.
Cu toate acestea, crama Villa Vinèa a înregistrat în 2020 creșteri în zona de retail, iar diversificarea gamelor de vinuri și a canalelor de distribuție au permis reprezentanților companiei să susțină în această perioadă dificilă alte zone ale business-ului.
O altă sursă relevantă de comenzi pentru producătorul de vin din localitatea Mica, situată la 15 km de Târnăveni (județul Mureș), a fost e-shopul propriu, lansat în februarie 2020, „care s-a dovedit a fi un canal bun de comunicare cu pasionații de vinuri”, au punctat reprezentanții cramei.
În planul de business de anul acesta, oficialii cramei Villa Vinèa și-au stabilit accesarea unui proiect de extindere a cramei cu 600 mp, o investiție în valoare de 800.000 de euro, pentru a crește capacitatea de stocare. În plus, Mircea Matei a punctat că se mai are în vedere pentru 2021 și dezvoltarea e-shopului, dar și extinderea magazinelor fizice proprii.
Ultimele statistici KeysFin arată că, în 2019, în România existau 576 companii care se ocupau de producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri, cu 5% mai puține raportat la 2018, însă o creștere cu 36% față de 2009. Deși cele mai multe dintre acestea sunt microîntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total.