2023 a fost un an cel puțin provocator dacă nu dificil pentru industria laptelui.
Cu o volatilitate excesivă în ceea ce privește prețul laptelui, în perioada august 2022-iulie 2023, volumele de lapte vândute au scăzut cu 5%, comparativ cu cele raportate în perioada august 2021-iulie 2022, potrivit datelor de retail audit furnizate de RetailZoom.
Anul trecut a fost și anul premierelor în această industrie. În luna mai, procesatorii au bătut palma cu retailerii pentru a reduce prețurile. În plus, Guvernul a plafonat adaosurile comerciale inclusiv în cazul laptelui, ceea ce a condus la unele ieftiniri vizibile la jumătatea lui 2023 (n.red. – un litru de lapte costa în luna august cu aproximativ 8% peste nivelul înregistrat în august 2022, conform cifrelor Institutului Național de Statistică).
Chiar și în aceste condiții, volumele vândute au fost mai mici.
„Piața laptelui este una dinamică și complicată, dar în același timp foarte frumoasă. Vorbim despre produse bogate nutritiv, parte din viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. A gestiona un business în această categorie însă este destul de dificil dacă privim din prisma ecuației dată de consumul în continuare redus. Suntem în urma țărilor vestice și ne aflăm pe o piață extrem de competitivă, cu o varietate foarte mare de produse și o eficiență scăzută pentru producători. Astăzi, vorbim despre o industrie cu marje mici, și foarte impactată de volatilitatea prețului la produsele lactate, a costurilor de transport, energie, apă, inflație, intervențiile fără precedent ale statului în stabilirea prețurilor și a marjelor pe produse”, explică pentru Forbes România, noul director general al Friesland Campina România, Roxana Tisăianu.
Conform RetailZoom, în perioada august 2022 – iulie 2023, preţul mediu al laptelui a fost cu peste 30% mai ridicat decât în precedentele 12 luni.
Așadar, în primele şapte luni ale anului trecut, preţul mediu al laptelui a fost cu 22% mai ridicat decât cel din perioada similară din 2022, iar aceasta în contextul în care de la începutul anului 2023 laptele s-a tot ieftinit.
„Remarcăm per total că 2023 este caracterizat printr-o scădere a categoriei de lactate și o continuare a trendului de câștig de piață al mărcilor private pe acest segment. Din păcate, toate piețele pe care le urmărim au fost în 2023 în scădere”, subliniază Roxana Tisăianu.
România continuă astfel să rămână o piaţă a laptelui proaspăt (pasteurizat totuşi) – segment care deţine 80% din vânzări; mai mult, laptele UHT are un recul al vânzărilor mai accentuat decât cel pasteurizat, potrivit datelor RetailZoom.
„Preferinţa pentru laptele de vacă este cvasi-generală. Se remarcă o creştere solidă (aproape triplare) a vânzărilor de lapte de oaie, bivoliță și măgăriță, însă cantităţile vândute arată că avem de-a face cu o nişă de piaţă extrem de îngustă”, se arată în analiza RetailZoom.
În ceea ce privește segmentarea vânzărilor după cantitatea de lapte, analiza RetailZoom relevă că shopperii preferă gramajele mari, de 1 litru sau peste, acestea deținând peste 95% din piață. Așadar, cea mai frecventă achiziție se întâlnește la ambalajul standard de 1 litru, ce înglobează aproximativ trei sferturi din vânzările totale și parcurge dinamici mai bune decât evoluția generală, crescând cu 30% în valoare și având o scădere infimă în volum, sub 2%.
Cu o experiență de peste 25 ani în industria FMCG și retail, ocupând numeroase funcții de conducere în companii precum Danone, Coca-Cola sau Orkla Foods, Roxana Tisăianu mărturisește însă că perioada pandemică și mai nou conflictele armate au influențat puternic atât evoluția businessului, cât și pe cea a întregii industrii.
„Toate aceste evenimente au venit la pachet cu o creștere semnificativă a costurilor, pe care noi am transmis-o mai departe în prețurile către consumatori, doar parțial, tocmai pentru a proteja volumele, iar acest lucru se vede în profitabilitate. În plus, ne confruntăm cu schimbări în obiceiurile de consum ca urmare a diminuării puterii de cumpărare și a faptului că românii sunt din ce în ce mai pesimiști în ceea ce privește viitorul. Dificultatea anticipării corecte a volumelor de vânzare și a costurilor reale ne forțează pe toți să ne jucăm cartea pe termen scurt, de multe ori bazându-ne prea mult pe promoții și în final devalorizând categoria, în favoarea mărcilor proprii”, completează pentru Forbes România noul director general al FrieslandCampina România.
Privind la nivel macro, conform datelor Eurostat, în 2022 țara noastră se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la producția de lapte pe cap de vacă, cu 3.367 de kilograme anual, fiind depășită și de Bulgaria, cu 3.621 de kilograme de lapte pe cap de vacă/an.
Germania, Spania, Franţa, Polonia şi Italia sunt responsabile, împreună, pentru două treimi din laptele de vacă de consum produs în 2022 în UE, Ţările de Jos sunt al doilea mare producător de lapte fermentat, al patrulea de brânză şi al cincilea de unt, în timp ce Irlanda este al treilea mare producător de unt, şi al cincilea de lapte fermentat. Cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă a fost înregistrată în Danemarca (10.187 de kilograme), pe locul secund în rândul statelor membre clasându-se Estonia, cu 10.128 de kilograme de lapte pe cap de vacă/an.
Potrivit estimărilor Eurostat, producţia de lapte crud a Uniunii Europene a fost de 160 milioane de tone în 2022, ceea ce înseamnă o scădere anuală de 0,3 milioane de tone.
De asemenea, datele statistice arată că cea mai mare parte a producţiei de lapte crud a UE a fost livrată în 2022 fabricilor de produse lactate, în timp ce 9,8 milioane de tone au fost folosite de fermieri, fie pentru consumul în propriile familii, fie pentru a fi vândute direct consumatorilor.
Din cele 149,9 milioane de tone de lapte livrate în 2022 fabricilor de produse lactate, 145,6 milioane de tone au fost lapte de vacă, restul de oaie, capră sau bivoliţă.
Într-un astfel de context, la jumătate lunii decembrie 2023, FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume, anunța că în următorii doi ani va concedia, la nivel global, 1.800 de angajaţi, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor şi îmbunătăţire a profitabilităţii.
Potrivit Reuters, în urma concedierilor, compania olandeză va realiza economii de până la 200 milioane de euro. Compania și-a trasat deja un program în acest sens. Conform acestuia, FrieslandCampina trebuie să-și scadă costurile anuale cu 400 – 500 milioane de euro începând cu anul 2026.
FrieslandCampina are aproximativ 22.000 de angajaţi în 30 de ţări şi îşi vinde produsele către industria alimentară şi farmaceutică din peste 100 de state din întreaga lume. În 2022, compania a avut o cifră de afaceri de 14 miliarde de euro.
FrieslandCampina România face parte din compania olandeză Royal FrieslandCampina și deține brandurile Napolact, Campina, Milli, Oké și Dots, şi o gamă de produse ce cuprinde: lapte de consum, iaurt, brânză, unt și gustări pe bază de lapte.
Produsele Napolact sunt fabricate în unitățile de la Cluj și Târgu Mureș, sediul central fiind la București. „În ciuda provocărilor deloc mici și presiunii unor costuri mult mai mari, doar parțial traduse în prețul final, FrieslandCampina România a reușit să își mențină focusul pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea diviziei locale cu investiții semnificative în Centrul de Excelență în Brânzeturi de la fabrica din Cluj. Și, pe viitor, dezvoltarea acestuia va rămâne o prioritate”, subliniază Roxana Tisăianu.
Întrebată de Forbes România, cum mai arată în prezent un top 3 al celor mai vândute produse Friesland Campina România, Roxana Tisăianu a precizat că cele mai căutate produse sunt: laptele proaspăt, inclusiv cel Bio, sana și kefirul.
În anul 2022, FrieslandCampina România a înregistrat o cifră de afaceri ce a depășit valoarea de 576 milioane de lei, în creștere cu aproape 23% față de cea raportată în anul anterior. Profitul net însă a scăzut cu aproape 99%, ajungând la aproximativ 230.000 de lei. În anul 2022, compania avea 569 de angajați.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania