Cautare




, Contributor

Redactor

Imobiliare |
|

Evoluție pozitivă pe piața imobiliarelor

Segmentul office domină piața imobiliară care, anul acesta, a evoluat neașteptat de bine, speranțele fiind la fel de mari și pentru următorii doi ani.
shutterstock_89277412

Europa a realizat o performanță în materie de evoluție. În numai șase ani a ars etapele, trecând printr-o recesiune majoră, o scurtă perioadă de revenire, apoi o criză a datoriei publice și, în fine, se pare că acum a intrat în etapa restabilizării economice.

PB2014_DarrenYates_2„În ciuda unor hopuri de care s-au lovit, trendul general al țărilor europene este unul ascendent, începând cu mijlocul anului trecut”, afirma Darren Yates, Head of Global Capital Markets Research – Knight Frank, la o conferință organizată de compania de consultanță imobiliară The Advisers/Knight Frank, la București. Că Europa își dorește recuperarea ”sănătății economiei” s-a putut vedea și din decizia Băncii Centrale Europene care, în luna iunie a acestui an, a coborât rata la depozitele constituite de bănci la -0,1%, măsură prin care vrea stimularea împrumuturilor acordate de bănci și, deci, creșterea investițiilor.

Motive să fim optimiști găsim și dacă privim imaginea de ansamblu a Europei. „În timp ce Germania continuă să fie principala forță motrice a economiei europene, tendința încurajatoare este că evoluția pozitivă este, acum, mult mai răspândită pe continent”, scria Darren Yates în recentul articol „Rising From the Ashes – Europe on the Way Back”, publicat în raportul „Global Cities. The 2015 Report”, realizat de Knight Frank. Semne îmbucurătoare au dat, anul acesta, Spania, cu câteva trimestre de creștere, Grecia cu o creștere de 0,3% a PIB în al treilea trimestru, sau chiar România, care a revenit pe creștere în al treilea trimestru.

Marea problemă, una care, din păcate, persistă de-a lungul continentului este nivelul ridicat al șomajului, în special printre tineri. Deși la nivelul întregii zone euro șomajul dă semne de scădere, la nivelul tinerilor sub 25 de ani a ajuns la circa 23%-24%, potrivit estimărilor Eurostat, cu vârfuri în Grecia și Spania. Rămân, deci, multe de îndreptat dar, de data aceasta, cu optimismul caracteristic oricărui început de redresare.

 România, țară care din multe puncte de vedere se încadrează la categoria „altele”, când vine vorba de o punere în balanță cu marile țări europene, are totuși câteva avantaje, prezentate la acceași conferință de Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României. „România are o datorie publică de numai 40% din PIB, în comparație cu nivelul altor țări europene unde datoria ajunge și la 80% din PIB”, a spus acesta. „Nici datoria privată nu este un capitol atât de dezolant, asta dacă ținem cont că țara noastră are un nivel scăzut al datoriei totale, de 70%, în comparație cu restul Europei unde aceasta este și de 140%”, a mai precizat Valentin Lazea.

PB2014_ValentinLazeaDupă recordul din luna iunie, când inflația a fost de numai 0,7%, acum la final de an nivelul a ajuns la 1,3-1,4%, oricum, suficient cât să mențină România în intervalul optim prevăzut de Criteriile de la Maastricht, caz în care, de fapt, țara noastră a reușit anul acesta performanța îndeplinirii tuturor celor cinci condiții. Totodată România a avut rezultate mai bune decât țări ca Ungaria sau Polonia în privința indicatorilor tabelului Procedurii de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure, MIP), calificându-se pentru 10 din cei 11 indicatori.

Sunt, prin urmare, exemple că economia românească nu este chiar atât de deficitară pe cât se credea. Vestea bună tocmai de aici vine: un context economic mai stabil, adică mai sigur, atrage investitorii și astfel multe domenii au de câștigat.

Printre beneficiarii schimbărilor pozitive s-a aflat, pe tot parcursul anului 2014, sectorul imobiliarelor. Creșterea de aproximativ 3% a PIB, cât se estimează că va fi anul acesta, a ridicat gradul de încredere pe care companiile îl au în mediul de afaceri românesc, dar și în investițiile din segmentul imobiliarelor. Un efect fericit al acestei creșteri, cu impact imediat în real-estate, este faptul că din ce în ce mai multe companii străine mari văd Bucureștiul ca pe un loc tocmai bun pentru outsourcing în Europa Centrală și de Est. Dovada stă în cifrele care anul acesta au fost foarte bune, din toate punctele de vedere.

PB2014_HoratiuFlorescuPotrivit datelor publicate în raportul „Bucharest. Office Market Outlook. Q3 2014”, realizat de The Advisers/Knight Frank, nivelul spațiilor office tranzacționate (take-up) a crescut cu 12% în prima jumătate a anului, cu o suprafață de circa 132.000 de metri pătrați, până la sfârșitul lui 2014 acesta putând să se apropie de 300.000 de metri pătrați. La nivelul noilor dezvoltări, ce vor fi livrate până la finele anului, se așteaptă ca circa 165.000 de metri să se adauge spațiului office disponibil, ceea ce se traduce într-o creștere cu 40% în comparație cu anul 2013.

Faptul că spațiul vacant înregistrează în Q3 2014 o medie de 16,7%, nu înseamnă în mod necesar un lucru rău. Atât timp cât prețul chiriei este pentru segmentul de office, Clasa A, de circa 18 euro pe metru pătrat, Capitala își păstrează atractivitatea pentru potențialii clienți, în special pentru cei din industria IT&C care au închiriat în primle nouă luni ale anului curent aproximativ 43% din spațiul office, în prima jumătate a anului curent. Și dacă prețurile chiriilor nu erau un motiv suficient pentru a ridica nivelul încrederii investițiilor în imobiliare, pentru dezvoltatori cu siguranță va conta nivelul yieldului (profitul anual), pe segmentul de prime office. Cu 8%, și în ciuda faptului că s-a plafonat deocamdată în jurul acestei valori, yieldul pieței din București este încă departe de cele din Ungaria (cu cca. 7,5%) sau Polonia (cu cca. 6,25%). România are, deci, toate șansele să intre într-un nou ciclu pe piața imobiliară, datorită cererii în creștere, mai ales pentru spațiile office de Clasa A, 90% dintre ocupanți preferând acest segment care va fi, cel mai probabil, în fruntea clasamentului pentru următorii ani, conform estimărilor raportului The Advisers/Knight Frank.

PB2014_AhmedHassan_3Deși ar putea părea neobișnuit pentru o piață imobiliară de birouri ca a noastră, cu un procent destul de ridicat al spațiului vacant, optimizarea și eficientizarea spațiului închiriat nu ar trebui ignorate. Pentru companiile foarte mari care este de la sine înțeles că vor ocupa spațiu direct proporțional cu numărul angajaților, fiecare metru pătrat ajunge să cântărească enorm. „Spațiul biroului este o parte nu din problemă, ci din soluție”, crede Ahmed Hassan, Country Managing Partner al Deloitte România. „Oamenii și costurile de întreținere presupun cele mai mari cheltuieli. Este nevoie de o schimbare a obiceiurilor pentru că și lumea din jurul nostru se schimbă” completa acesta. În era soluțiilor smart și a interconectivității la viteze din ce în ce mai mari, comunicarea s-a eficientizat enorm. În viziunea sa, spațiile imense alocate sălilor de conferințe devin ineficiente. Departamente întregi ale unor companii, așa cum sunt cele de HR sau Marketing nu presupun prezența în birou a angajaților, ci în mijlocul evenimentelor, pe teren, stând de vorbă cu clienții. „O organizație de mărime medie poate realiza reduceri semnificative ale costurilor, dacă problemele sunt abordate inteligent”, estimează Ahmen Hassan. Sunt soluțiile inteligente (smart) un pericol pentru dezvoltatorii implicați în domeniul imobiliarelor? Mai degrabă nu. Așa cum prețurile atractive cresc volumul închirierilor, la fel și soluțiile inteligente suplimentează doza de atractivitate și apetența pentru investiții ale companiilor.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii