Raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană a evidențiat faptul că Europa rămâne în urmă în ceea ce privește viteza și amploarea cu care ideile inovatoare ajung pe piață. Reacțiile nu au întârziat.
Parteneriatul SPRIND–Vinnova, oficializat anul trecut, reprezintă o încercare de a schimba această situație, scrie fastcompany.com.
Agenția germană SPRIND (Agenția Federală pentru Inovație Disruptivă) și agenția suedeză Vinnova sunt două structuri care, în mod tradițional, nu lucrează împreună. Însă provocările actuale au determinat cele două instituții să își unească eforturile pentru a sprijini echipe din întreaga Europă care dezvoltă sisteme capabile să protejeze aeroporturi, centrale nucleare și infrastructuri civile împotriva dronelor ostile.
„Avem nevoie de un mod fundamental diferit de a finanța inovația dacă vrem rezultate diferite”, a declarat Jano Costard, șeful departamentului de programe din cadrul SPRIND. „Dacă am fi copiat pur și simplu ceea ce fac ceilalți, care ar mai fi fost valoarea noastră adăugată?”
Un DARPA al Europei
Ambele agenții sunt inspirate de modelul DARPA din Statele Unite, cunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea internetului și a sistemului GPS, însă fără componenta militară directă.
SPRIND, fondată în 2019 și operațională din 2020, beneficiază de o flexibilitate legală neobișnuită, inclusiv posibilitatea de a investi direct în startup-uri, lucru permis printr-o lege adoptată în 2023. Vinnova, cu o experiență de peste două decenii, funcționează deja după principii similare. Suedia, cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, a generat peste 500 de listări la bursă în ultimul deceniu, mai mult decât Germania, Franța, Spania și Olanda la un loc.
„Europa trebuie să investească mai mult în inovație radicală și să găsească metode de a susține drumul către scalare”, a declarat Darja Isaksson, directoarea generală a Vinnova. Scopul este, potrivit acesteia, de a facilita accesul capitalului privat la aceste tehnologii.
Alegerea dronelor ca prim domeniu al colaborării nu este întâmplătoare. Pe fondul utilizării extinse a dronelor în conflictele din Orientul Mijlociu și al incidentelor repetate deasupra aeroporturilor europene la finalul anului 2025, statele europene au început să își reevalueze prioritățile de securitate. Există, de asemenea, îngrijorări privind utilizarea echipamentelor fabricate în Rusia și China în infrastructuri critice.
Nevoia de capacități suverane
Sectorul european al dronelor este însă fragmentat. Costard subliniază că lipsa unei cereri coordonate între state face dificilă dezvoltarea unor companii competitive. „Dacă fiecare forță de poliție are cerințe diferite pentru sisteme anti-dronă, pentru un startup este un coșmar”, spune el.
Experții susțin că Europa are nevoie de capacități suverane în domeniul dronelor, inclusiv din motive de securitate, întrucât multe forțe de ordine folosesc în continuare echipamente comerciale provenite din China.
Modelul de colaborare dintre Germania și Suedia începe deja să fie replicat. Olanda a anunțat crearea unei agenții similare, iar Comisia Europeană discută extinderea finanțării bazate pe „misiuni” de inovare.
