Europa Centrală și de Est (ECE) este așteptată să rămână una dintre cele mai dinamice regiuni economice ale Europei în 2026, cu o creștere semnificativ peste media zonei euro, susținută de cererea internă puternică, investiții în creștere și accelerarea acumulării averii gospodăriilor, arată perspectivele prezentate de Grupul UniCredit la FT CEE Forum, de la Viena.
Potrivit estimărilor UniCredit, majoritatea economiilor din ECE vor înregistra în 2026 ritmuri de creștere cuprinse între 2% și 3,3%, comparativ cu un avans estimat de doar 1–1,5% în zona euro, ceea ce confirmă continuarea procesului de convergență a regiunii cu Europa de Vest.
Cererea internă rămâne motorul principal al economiilor din ECE
Consumul gospodăriilor va continua să fie principalul motor al creșterii economice, susținut de creșterea reală a salariilor, temperarea inflației și piețe ale muncii încă tensionate, a declarat Mauro Giorgio Marrano, economist senior pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit.
Investițiile sunt așteptate să se intensifice, pe fondul scăderii ratelor dobânzilor, al redresării cererii externe și al accelerării absorbției fondurilor europene. Costurile mai reduse de finanțare ar urma să stimuleze și creditarea sectorului privat, întrucât băncile centrale din regiune mai dispun de spațiu pentru noi reduceri de dobândă.
Perspectivele favorabile ale ECE sunt consolidate de relansarea treptată a cererii externe, în special din zona euro. Germania este așteptată să joace un rol-cheie, pe măsură ce efectele stimulentelor fiscale vor deveni vizibile din 2026 și vor căpăta amploare în anii următori.
Averea gospodăriilor crește, dar rămâne sub nivelul Europei de Vest
Dincolo de indicatorii macroeconomici, regiunea traversează o transformare structurală în modul în care gospodăriile economisesc și investesc. Avuția financiară pe cap de locuitor în ECE a crescut de aproape cinci ori în ultimele două decenii, potrivit studiului UniCredit privind averea gospodăriilor, însă reprezintă în continuare doar aproximativ 30% din nivelul Europei de Vest.
Un indicator-cheie al acestei schimbări îl reprezintă creșterea accelerată a investițiilor. Activele aflate în administrare în țările ECE în care UniCredit este prezentă au atins 133 miliarde de euro în 2025, înregistrând o creștere de două cifre și reflectând o orientare tot mai clară către investiții pe termen lung.
„Atingerea acestui prag marchează o schimbare de mentalitate, nu doar o performanță statistică. Gospodăriile din Europa Centrală și de Est se implică tot mai mult în piețele de capital, esențiale pentru diversificare și pentru crearea de avuție pe termen lung”, a declarat Teodora Petkova, Head for CEE în cadrul UniCredit.
Băncile, actori-cheie în următoarea etapă de convergență
Pentru a evita capcana venitului mediu, economiile din ECE trebuie să facă tranziția de la avantajele bazate pe costuri reduse către inovare, productivitate și investiții cu valoare adăugată ridicată. În acest context, sectorul bancar are un rol esențial în canalizarea economiilor gospodăriilor către investiții productive și în sprijinirea IMM-urilor.
Fundamentele solide ale regiunii, alături de tendințele de nearshoring și adopția tehnologică, poziționează ECE ca beneficiar important al unui model european de creștere mai regionalizat.
Context global favorabil, dar cu riscuri
La nivel global, inteligența artificială rămâne un motor important al creșterii economice, în special în Statele Unite, fără semne imediate ale formării unei bule, deși riscurile de supracapacitate în investițiile în centre de date necesită monitorizare, a arătat Edoardo Campanella, director și economist-șef al UniCredit Investment Institute.
În acest context marcat de fragmentare geopolitică și reconfigurarea fluxurilor comerciale, Europa – și în special Europa Centrală și de Est – este bine poziționată pentru a beneficia de regionalizare, nearshoring și investiții bazate pe tehnologie, consolidându-și rolul de motor al creșterii europene în anii următori.
România traversează un proces de ajustare fiscală descendentă, iar în acest context ne așteptăm la un consum privat și la investiții private prudente. Ne așteptăm, de asemenea, la creșterea absorbției fondurilor europene, iar Anca Negrescu, Chief Economist UniCredit Bank Romania precizează, în acest context, că planurile sunt foarte ambițioase, dar, pentru moment, execuția încă lasă de dorit.
“Per ansamblu, aș caracteriza anul 2026 drept unul de corectare a dezechilibrelor și de investiții, cu o creștere economică de cel mult 1,5%. Dacă vom reuși să corectăm aceste dezechilibre și să investim, am putea vedea o accelerare a creșterii începând din 2027, poate spre 3%. Aș considera 3% drept scenariul cel mai optimist”, a declarat Anca Negrescu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.