Comisia Europeană (CE) estimează că, pentru producerea a 10 milioane de tone de hidrogen verde, este necesară o cantitate de 500 TWh de energie electrică din surse regenerabile până în 2030.
În 2021, consumul de electricitate al României a fost de 50,8 miliarde kWh sau 50,8 TWh,potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Deși cererea inițială de energie electrică pentru producția de hidrogen va fi neglijabilă, aceasta va crește spre 2030 odată cu lansarea în masă a electrolizoarelor la scară largă.
Hidrogenul verde este produs exclusiv folosindu-se electricitate din surse regenerabile.
Acest volum de de hidrogen, adică de 10 milioane de tone, echivalează cu 14% din consumul total de energie electrică al UE.
”Această ambiție se reflectă în propunerea Comisiei de a crește obiectivul pentru 2030 pentru sursele regenerabile la 45%”, potrivit CE.
Pe lângă acest volum de hidrogen obținut exclusiv din electricitatea generată de instalații regenerabile, CE mizează pe o cantitate similară din import.
În acest sens, CE a propus norme detaliate pentru a defini ce reprezintă hidrogenul regenerabil în UE, odată cu adoptarea a două acte normative impuse de Directiva privind energia regenerabilă.
Primul act delegat definește în ce condiții hidrogenul, combustibilii pe bază de hidrogen sau alți purtători de energie pot fi considerați ca RFNBO.
Al doilea act delegat oferă o metodologie pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pe ciclul de viață pentru RFNBO.
Toți combustibilii regenerabili de origine nebiologică (cunoscuți și ca RFNBO) trebuie să fie produși din energie electrică regenerabilă.
Aceste acte fac parte dintr-un cadru de reglementare mai larg în ce privește producerea și utilizarea hidrogenului, care include investiții în infrastructura energetică și ajutoarele de stat, precum și obiective legislative pentru hidrogenul regenerabil pentru industrie și transporturi.
Cele două acte emise de CE introduc o serie de criterii menite să asigure că hidrogenul regenerabil este produs numai atunci când și acolo unde este disponibilă suficientă energie regenerabilă.
Pentru a lua în considerare angajamentele de investiții existente și pentru a permite sectorului să se adapteze la noul cadru, regulile vor fi introduse treptat și vor fi concepute pentru a deveni mai stricte în timp.
Cerințele pentru producția de hidrogen din surse regenerabile se vor aplica atât producătorilor interni, cât și producătorilor din țări terțe care doresc să exporte hidrogen din surse regenerabile în UE, pentru a lua în considerare obiectivele UE privind sursele regenerabile.
O schemă de certificare care se bazează pe scheme voluntare va asigura că producătorii, fie din UE, fie din țări terțe, pot demonstra într-un mod simplu și ușor respectarea cadrului UE și comercializează hidrogen regenerabil în cadrul pieței unice.
Aceste două acte, adoptate în 13 februarie, vor fi acum transmise Parlamentului European și Consiliului European, care au la dispoziție două luni pentru a le examina și pentru a accepta sau respinge propunerile.
Nu există nicio posibilitate ca Parlamentul sau Consiliul să modifice propunerile.