Factura țărilor europene pentru protejarea gospodăriilor și companiilor față de creșterea costurilor energiei a urcat la aproape 800 de miliarde de euro.
Țările Uniunii Europene au bugetat și cheltuit 681 de miliarde de euro pentru acoperirea costurilor energiei, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro, iar Norvegia 8,1 miliarde de euro, potrivit analizei think-tank-ului Bruegel, citată de Reuters.
Germania a ocupat primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro, sumă care a eclipsat toate celelalte țări.
Marea Britanie, Italia și Franța au cheltuit fiecare mai puțin de 150 de miliarde de euro.
Raportat la cheltuielile pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca și Germania au acordat cele mai mari fonduri.
Cheltuielile alocate de țări pentru criza energetică se apropie ca valoarea de sumele alocate de UE pentru recuperarea post-COVID-19, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Actualizarea cheltuielilor energetice vine în timp ce țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult regulile privind ajutorul de stat pentru proiectele de tehnologie ecologică, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.
Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE că încurajarea mai multor ajutoare de stat ar perturba piața internă a blocului comunitar.
Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său de ajutor energetic, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte țări UE.
Bruegel a spus că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecționate pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului cu amănuntul la energie.
Astfel, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă.
„În loc de măsuri de suprimare a prețurilor care sunt subvenții de facto pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să promoveze acum mai multe politici de sprijinire a veniturilor, orientate către cele mai mici două chintile ale distribuției veniturilor și către sectoare strategice ale economiei”, a spus analistul Giovanni Sgaravatti.
