Eroii de care avem nevoie (II)

E drept, pe panouri nu scrie de cine trebuie apărată România și, mai ales cum ar putea fi apărată în contextul în care ar câștiga alegerile partidele care privesc agresiunile Rusiei cu o îngăduință corelată în mod direct cu dependența de gaze naturale rusești. Se încheie, astfel, cea mai penibilă campanie electorală din istoria recentă a României, din perioada (scurtă, e drept!) în care avem telefoane mobile inteligente, internet și social media, adică forme noi de propagandă, care au completat eficient mixul tradițional reprezentat de televiziune și pungile pentru votanți. Aproape că nici nu mai contează cine sunt cei care ne apără de la Bruxelles, atâta vreme cât noi, cei care rămânem în țară, avem de luptat în interiorul granițelor țării cu cifrele reale și, de multe ori, dureroase, din spatele populismului cu accente naționaliste. Acum, că a venit și confirmarea oficială a creșterii PIB din primul trimestru (creștere de doar 0,1% în primul trimestru al anului față de trimestrul anterior), devine tot mai probabil că mult așteptata decolare a economiei a încetinit înainte de a începe. Nu aș vrea să vă sperii, dar vă aduceți aminte de anul 2012? E drept, nu se pune acum problema scăderii economiei, dar o plafonare a ritmului de creștere la un nivel sub 4%-5% nu pică deloc bine pentru o economie care are un imens decalaj de recuperat. Aceasta este cheia în nota căreia ar trebui să privim recentele anunțuri triumfaliste potrivit cărora “ne-am mutat într-un cartier mai sigur, mai bun și cu investiții mai multe” (Liviu Voinea, ministrul Bugetului, după ce Standard&Poor’s a îmbunătățit ratingul de țară al României, care a redevenit, după șase ani, o destinație recomandată pentru investiții). Sau, mai rău, creșterea salariilor de la stat și a salariului minim, așa cum anunța recent un alt ministru aflat în permanentă campanie electorală. Cine ne apără de astfel de decizii? În niciun caz europarlamentarii aflați la Bruxelles! Din păcate, astfel de decizii nu fac altceva decât să îndepărteze și mai tare România de pe harta destinațiilor căutate de investitori. Iar în ziua de astăzi, banii investitorilor sunt cei care, de fapt, mișcă lumea. Este de ajuns să vă uitați la numele afișate pe pieptul tricourilor de la echipele europene de top din Liga Campionilor. Pe tricourile lui Atletico Madrid, o echipă care a câștigat după aproape 20 de ani de pauză campionatul Spaniei, scrie cu litere de-o șchioapă „Azerbaijan, Land of Fire”, iar Real Madrid și Barcelona au ca sponsori principali linii aeriene din zona Orientului Mijlociu. Nici rușii de la Gazprom nu lipsesc de pe lista sponsorilor giganților europeni la fotbal. Cu excepția fotbalului, sportul este, încă, un domeniu în care România se află în liga celor mari. Dar asta doar pentru că s-a dezvoltat independent de politic. Ziarele și site-urile scriau săptămânile trecute că Simona Halep pune România pe harta tenisului mondial, după ce a reușit performanța de a ajunge pe locul patru în lume. Cea mai bine plasată rusoiacă, de exemplu, Maria Șarapova, este pe locul șapte. Tot săptămânile trecute, echipa feminină de gimnastică a României a redevenit campioană europeană. Rusia, pentru comparație, este pe locul trei. Nu în ultimul rând, tot de săptămânile trecute, Horia Colibășanu se luptă să devină singurul român care urcă Everestul fără oxigen suplimentar și fără Șerpași și este pe cale să devină unul dintre cei mai puțin de 150 de oameni care au făcut-o vreodată. Iar asta într-o perioadă în care bogații planetei (inclusiv cei ruși, bineînțeles) își permit să plătească sute de mii de euro ca să fie „transportați” pe Everest și să aibă cu se lăuda în fața prietenilor. În vremurile tot mai agitate pe care le trăim, avem nevoie, mai mult ca oricând, de modele, de eroi, de surse de inspirație. Simona Halep, Larisa Iordache și colegele din echipa de gimnastică sau Horia Colibășanu sunt cei pe care ar fi trebuit să îi votăm! Aflați ce alte articole cuprinde ediția specială Forbes Healthcare Citiți ediția specială Forbes Healthcare și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.