Alegerile istorice prezidențiale și parlamentare din Turcia au avut loc duminică, 14 mai. Prezența la vot a fost de 88,8% – un procent uluitor de mare, având în vedere că sunt puține țări în lume ale căror prezențe la vot pentru alegerea președintelui se pot compara cu o astfel de implicare a populației în decizia privitoare la viitor, așa cum a dovedit Turcia acum două zile.
Australia, care are un sistem de vot obligatoriu, are în mod constant un procent de 92% din electorat care își manifestă votul. Este urmată de Belgia și Uruguay (date disponibile de la alegerile din 2019 ale ambelor țări), iar apoi de Turcia.
Practic, cu 88,8% din cetățenii cu drept de vot manifestându-și alegerea la scrutinul din 14 mai, Turcia este pe locul al patrulea din lume în ultimii 5 ani la un clasament al prezenței la vot.
Conform Agenției Anadolu, cu 97,9% din voturi numărate, Erdoğan a primit 49,42% dintre voturi, în timp ce principalul său oponent, Kılıçdaroğlu, a primit 44,95%. Deoarece candidații au nevoie de 50% din voturi, turul al doilea al alegerilor va avea loc în 28 mai.
Iată rezultatele voturilor la 36 de ore de la închiderea urnelor, atât pentru alegerea președintelui Turciei, cât și pentru alegerea parlamentarilor, potrivit Corpera – companie de consultanță pe corporate affairs:
Sursă grafic: Corpera
Alianța Cumhur condusă de partidul aflat la putere, Partidul Justiției și Dezvoltării, a obținut o majoritate confortabilă în parlament, asigurându-și 49,31% din voturi și 321 de locuri.
Cu toate că Partidul Justiției și Dezvoltării a pierdut aproximativ 7% din voturi și 28 de locuri în comparație cu alegerile din 2018, rămâne totuși cu 266 de locuri.
Partidul de guvernământ este urmat de principala opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), cu 25,37% și 169 de locuri; HDP/YSP, partidul pro-kurd, cu 8,8% și 62 de locuri; MHP, partidul naționalist, cu 10,06% și 50 de locuri; și Partidul Bunăstării cu 9,75% și 44 de locuri.
Sursă grafice: Corpera
În mod surprinzător, rata de participare la alegeri în orașele afectate de cutremurele din 6 februarie a depășit 81%, cu majoritatea cetățenilor votând pentru Alianța Cumhur. De fapt, cu excepția orașelor Diyarbakır, Hatay și Adana, Erdoğan și AKP (parlamentul) au obținut rezultate excelente.
Rezultatele din zona afectată de cutremur sunt surprinzătoare pentru mulți, deoarece intervenția guvernului după cutremure a fost considerată insuficient de rapidă.
Cu toate că peste 50.000 de oameni și-au pierdut viața în urma evenimentelor tragice, rezultatele arată că Erdoğan a reușit să recâștige sprijinul regiunii.
Potrivit The Telegraph, duminică seara, în mijlocul suporterilor, Erdoğan a declarat “Turcia m-a ales pe mine”.
Programul turului doi este acesta: în 19 mai rezultatele finale alegerilor vor fi trimise autorităților competente de către Consiliul Electoral Suprem (YSK) pentru a fi anunțate în Monitorul Oficial și în media.
Rezultatele provizorii ale turului doi, care va avea loc în 28 mai, vor fi anunțate în 29 mai. În 1 iunie rezultatele finale alegerilor vor fi trimise autorităților publice competente de către Consiliul Electoral Suprem pentru a fi anunțate în Monitorul Oficial și în media.
Parlamentul va fi redeschis în a treia zi după anunțarea rezultatelor finale.
În data de 8 iunie va fi înmânat certificatul de alegere președintelui ales.
Datele pot suferi modificări în cazul în care există obiecții importante care trebuie rezolvate de către Consiliul Electoral Suprem, potrivit Reuters.
Impactul economic al turului doi
În timp ce mulți au prezis că o eventuală victorie a lui Kılıçdaroğlu ar restabili încrederea în piețele turcești, rezultatele alegerilor din 14 mai au accentuat ambiguitatea și pierderea încrederii.
Indicele principal de acțiuni al Turciei, BIST100, a scăzut cu 6,4% în tranzacțiile pre-bursă, iar indicele bancar a înregistrat o scădere de 9,5%.
Mulți investitori care sperau că politicile lui Erdoğan vor fi revizuite în cazul unei victorii a lui Kılıçdaroğlu au fost profund dezamăgiți. Mai mult, lira turcească a atins un nou minim în fața dolarului, slăbind până la 19,70 și apoi revenind la finalul zilei de ieri la 19,67.
Costul asigurării împotriva unui faliment al Turciei în ceea ce privește datoriile suverane a crescut la cel mai înalt nivel din ultimele șase luni, înregistrând o creștere de 105 puncte de bază față cât era vineri, ajungând la 597 puncte de bază, conform S&P Global Market Intelligence.
Noul președinte va avea multe probleme de rezolvat. Turcia se află în prezent într-o criză economică profundă, cu inflație foarte mare și cu o monedă în colaps.
În același timp, națiunea continuă să se confrunte cu consecințele devastatoare ale seriei de cutremure care a ucis peste 50.000 de oameni.
Graficul alăturat creat cu date dintr-un sondaj online al Statista Consumer Insights la care au participat peste 2.000 de cetățeni adulți arată care sunt problemele despre care rezidenții turci spun că trebuie abordate urgent în prezent.
Din cele 19 opțiuni luate în considerare în sondaj, problemele legate de economie au fost cel mai des menționate – 68% dintre adulți selectând situația economică în general, în timp ce 65% au selectat problema creșterii prețurilor și a inflației, 55% au menționat problema șomajului, iar 52% au indicat sărăcia.
Drepturile civile au fost menționate și ele într-o măsură semnificativă, de 44% dintre respondenți, urmate de imigrație, menționată de 42% dintre aceștia.
Turcia a jucat un rol important în deschiderea frontierelor pentru sirienii care fug de războiul din țara lor natală. Potrivit UNHCR, Turcia găzduiește în prezent aproximativ 3,6 milioane de refugiați sirieni înregistrați. Toți aceștia vor urmări cu atenție turul al doilea al alegerilor, pentru că rezultatul va determina politicile de imigrație ale țării și securitatea viitorului lor.
Alte subiecte care îngrijorează cetățenii turci, rezultate din sondaj, sunt unificarea țării (29%), securitatea alimentară și a apei (29%), problema apărării și afacerilor externe (21%), conflictele religioase (19%) și datoria guvernamentală (19%).
Sursă grafic: Statista