Lecții pentru 2026 – Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social și geopolitic.
Elena Coman, Director de Dezvoltare la Asociația Techsoup
Care este cuvântul care caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați.
Pentru noi, 2025 – anul în care am împlinit 15 ani de activitate, a fost despre discernământ. Nu a fost atât despre tehnologie în sine, cât despre modul în care oamenii și organizațiile au început să se raporteze mai atent la ea. Am văzut o nevoie tot mai clară de a înțelege ce folosim, de ce folosim și ce consecințe are asta asupra felului în care lucrăm, predăm sau luăm decizii.
În timp ce tehnologia a continuat să se accelereze, miza reală a devenit capacitatea de a rămâne lucizi și responsabili în raport cu ea, mai ales în educație și societatea civilă.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru activitatea organizației în anul 2025? Care sunt rezultatele, comparativ cu estimările de la începutul anului?
Contextul economic și geopolitic a adus multă incertitudine, iar una dintre preocupările noastre a fost dacă va mai exista spațiu pentru investiție în competențe pe termen lung, nu doar în soluții de moment. Ne-am întrebat și ne întrebăm în continuare dacă organizațiile și profesorii vor mai avea resursele necesare pentru formare, reflecție și muncă așezată.
Am observat însă și o creștere constantă a interesului pentru gândire critică, cetățenie digitală și literație în inteligență artificială. Comunitățile noastre au crescut mult mai mult decât ne așteptam și ne-au arătat că, în contexte dificile, oamenii caută mai degrabă claritate și repere decât soluții rapide. De exemplu, peste 1500 de profesori au absolvit cursurile noastre care îi pregătesc să ducă la clasă lecții bune despre cum funcționează sistemele de inteligență artificială și care sunt limitele lor funcționale și etice.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea organizației dvs.?
Crizele suprapuse din 2025 au făcut mai vizibil cât de vulnerabile pot deveni comunitățile atunci când lipsesc discernământul și înțelegerea critică a informației și a tehnologiei. Războiul din Ucraina, polarizarea și instabilitatea economică au arătat cât de important este să existe oameni și organizații capabile imediat să navigheze aceste contexte fără reacții impulsive. Pentru noi, asta a însemnat să ne consolidăm rolul de sprijin permanent pentru profesori și organizații neguvernamentale care pot funcționa ca puncte de stabilitate și reflecție în comunitățile lor.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului din România în contextul social și economic actual?
De departe, un punct forte este capacitatea de adaptare. Vedem profesori și organizații care, chiar și în lipsa unor politici publice coerente și în acest context de schimbare continuă de politici publice, continuă să experimenteze, să colaboreze și să construiască soluții relevante pentru oameni.
În același timp, rămâne o slăbiciune lipsa unei viziuni pe termen lung legate de educație și competențele necesare într-o societate digitală și democratică. De cele mai multe ori, în politicile publice, tehnologia în educație este tratată ca un scop în sine, nu ca un mijloc pentru autonomie, gândire critică și participare civică. O problemă serioasă este și precaritatea infrastructurii legislative și fiscale a mediului asociativ – organizațiile nu pot construi pe termen mediu sau lung.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Ne-am dori ca autoritățile să privească educația și societatea civilă ca infrastructuri esențiale. Sprijinul real înseamnă politici predictibile și investiții în oameni și competențe, nu doar în echipamente sau platforme. Formarea continuă a profesorilor și susținerea inițiativelor nonprofit care testează și documentează ce funcționează ar trebui să fie o prioritate, nu o componentă secundară a digitalizării.
Ne-am dori totodată ca autoritățile să transmită mesaje care arată respectul față de meseria de profesor și să evite generalizările – doar așa oamenii care depun efort în fiecare zi la clasă pot susține învățarea lor și a elevilor lor. Am dori, de asemenea, să vedem că autoritățile înțeleg să valorizeze pozitiv și să integreze în politicile publice contribuțiile venite dinspre sectorul ONG – așa cum este normal și productiv într-o societate democratică. Iar în ceea ce privește liderii politici, am dori să înțeleagă faptul că, atunci când atacă sectorul ONG și îi chestionează legitimitatea, ei se poziționează – conștient sau nu – de partea autoritarismului și a inamicilor libertății.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dvs. pentru anul viitor?
În 2026, ne vom concentra pe dezvoltarea competențelor umane în relație cu tehnologia, de la gândire critică și creativă până la gândire computațională și literație în inteligență artificială. Vom continua să investim în comunități de practică, în special în educație, unde profesorii au nevoie de sprijin profesional și de spații de reflecție. În același timp, vom pune accent pe documentarea impactului și pe contribuția la o conversație publică despre educație și tehnologie bazată pe date și experiență reală.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru domeniul în care activați, în anul 2026?
La nivel global, provocările legate de accelerarea utilizării sistemelor de inteligență artificială, schimbările climatice, polarizarea politică și creșterea inechității sociale, protejarea drepturilor copiilor în spațiul online vor continua să se suprapună.
Pentru domeniul nostru, cea mai mare provocare va fi să păstrăm omul în centrul tuturor deciziilor cu și despre tehnologie. Nu tehnologia în sine va face diferența, ci capacitatea oamenilor de a o înțelege, chestiona și folosi în mod responsabil, în orice domeniu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.