Cautare




, Contributor

Lifestyle |
|

Educația nutrițională

Primii ani din viaţa fiecăruia dintre noi sunt caracterizaţi de o creștere și o dezvoltare extrem de rapide, iar factorul care influenţează în mod direct fiecare etapă este alimentaţia.
Alina Stoica_Contibutors

Alimentaţia echilibrată, variată reprezintă o verigă importantă a sănătăţii noastre, prin asigurarea unui aport corect de substanţe nutritive ce susţin procesul de creștere și dezvoltare.

Educaţia nutriţională este o responsabilitate de familie, deoarece în cadrul familiei se pun bazele obiceiurilor alimentare, se definește un comportament alimentar, corect sau incorect.

Preferinţele alimentare, tendinţa de a consuma anumite categorii de alimente, anumite gusturi, texturi, culori se dezvoltă în primii ani de viaţă, factorii genetici influenţând în mică măsură.

Alimentaţia rezonează cu viaţa noastră.

Sănătatea nu are modă, nutriţia nu are modă, are numai aplicabilitate, în funcţie de profilul individual, de starea de sănătate, de afecţiunile curente care impun adoptarea unor schimbări în meniul zilnic, de stilul de viaţă, de programul de somn, de ritmul circadian zi-noapte.

În mod frecvent, relaţia medic-pacient se finalizează cu o reţetă, iar în acest context pacienţii nu cunosc implicaţiile afecţiunii pe care o au, nu înţeleg rolul stilului de viaţă în îmbunătăţirea calităţii vieţii, considerând că prin respectarea tratamentului toate problemele de sănătate se rezolva și pot mânca orice.

Această generalizare către „orice“ are implicaţii majore asupra sănătăţii umane, cu atât mai mult cu cât s-a transformat într-o dietă modernă, bogată în alimente procesate industrial, alimente prăjite sau pregătite în baie de ulei, alimente cu un conţinut ridicat în zahăr și grăsimi, băuturi răcoritoare, grăsimi vegetale (margarină, ulei rafinat), sare iodată, lapte praf, gumă de mestecat, exces de carne, exces de alcool.

Practic, se inversează piramida alimentară, se neglijează principiile de bază pe care se construiește stilul de viaţă echilibrat, ce presupune armonia minte-trup-suflet. Prevenţia este neglijată, considerându-se că sunt implicate cheltuieli mari în această direcţie, dar un plan de sănătate presupune o investiţie, sănătatea fiind bogăţia de prim rang a fiecăruia dintre noi.

Secolul XXI se poate numi din punct de vedere alimentar secolul abundenţei, importantă este buna gestionare a acestui progres, astfel încât să profităm de beneficiile pe care le putem obţine și nu de dresajul mediatic, care induce adesea dorinţa de consum a unor categorii de alimente cu efecte dezastruoase asupra stării de sănătate.

Respectarea principiilor generate de piramida alimentară reprezintă un pas important în adoptarea unui comportament alimentar corect, un mod constructiv de a pune bazele prevenţiei.

Fundaţia Mondială de Cercetare a Cancerului (FMCC) a analizat mii de studii ce pun în evidenţă legătura între dietă și riscul apariţiei cancerului, rezultatele fiind publicate în raportul „Alimentele, nutriţia și prevenirea cancerului: o perspectivă globală“. Cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbări mici în dieta zilnică pot reduce riscul de a dezvolta cancer cu 30-40%.

Reducerea consumului de grăsimi saturate (carne și preparate din carne, produse lactate, ouă), grăsimi procesate, grăsimi rezultate din procesul de prăjire și introducerea în meniul zilnic a grăsimilor nesaturate reprezintă un beneficiu major adus sănătăţii, fiind un pas important în prevenţia cancerului.

Reducerea grăsimilor din dieta zilnică de la 24% la 6% determină o reducere semnificativă a riscului de a dezvolta cancer la sân.

Alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr, făina albă și grăsimile se evită, frecvenţa redusă a acestora fiind un sprijin real al stării de sănătate.

Acestea sunt alimente nocive, cu impact negativ asupra creșterii și dezvoltării organismului uman, a evoluţiei unei afecţiuni, creează dependenţă, pot determina o scădere a imunităţii și o stare de oboseală, aportul de substanţe nutritive fiind redus.

Această categorie activează la nivelul sistemului nervos zona responsabilă de recompensă, emoţie, plăcere, oferă o stare de bine atunci când sunt consumate, sunt gustoase, dar nu sunt hrănitoare.

CITEȘTE ȘI Hrana pentru creierul tău

Pornind de la piramida alimentară, de la repartizarea alimentelor în funcţie de beneficiile și cantităţile recomandate ca și consum zilnic, observăm că alimentele cu un conţinut ridicat de grăsimi, zahăr, sare sunt în vârful piramidei, ceea ce înseamnă că se recomandă evitarea acestora, dar se observă cu ușurinţă o inversare a piramidei din punctul de vedere al frecvenţei alimentelor.

Aceste excese alimentare își pun amprenta asupra sistemului imunitar prin deficienţele manifestate la nivel respirator, digestiv (răceli frecvente, bronșite, rinofaringite, laringite, pneumonii, indigestii, enteroviroze, enterocolite), afectează creșterea și dezvoltarea prin apariţia problemelor legate de greutate, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni renale, steatoză hepatică, degradare celulară, leziuni la nivel de ADN. Cu mare ușurinţă se observă introducerea acestor alimente între două întâlniri, la semafor, într-un mod conștient sau inconștient.

În această categorie putem încadra următoarele:

– alimente prăjite sau pregătite în baie de ulei (de exemplu: gogoși, cartofi prăjiţi, carne și preparate din carne prăjite);

– brânză topită;

– margarină;

– produse de patiserie și cofetărie (merdenele, brioșe, plăcinte, covrigi, prăjituri, biscuiţi, chipsuri, croasanţi etc.);

– băuturi îndulcite (carbogazoase, sucuri cu gust de fructe, ceaiuri cu gust de ceaiuri);

– unt, untură, slănină, ulei de palmier (43-46%), brânzeturi grase.

Adesea, mâncarea este componenta periferică  a calculatorului, se mănâncă într-un mod inconștient, la nivelul creierului nu ajunge mesajul de saţietate, deși cantitatea de mâncare este foarte mare.

Consumul de zahăr este asociat cu dezvoltarea cancerului la sân, prin stimularea producerii de estrogeni, ceea ce s-a demonstrat de S. Seely într-un studiu realizat în 21 de ţări.

Conform statisticilor NHNES (National Health and Nutrition Examintions Survey), bărbaţii sunt mai mari consumatori de zahăr decât femeile (studiul se referă la băuturile dulci), iar perioada în care consumul este mai accentuat este de 2-38 ani.

Principiile care stau la baza unei alimentaţii corecte, ce reprezintă și drumul corect către prevenţie sunt următoarele:

– asigurarea unei diversităţi alimentare, incluzând astfel în meniul zilnic alimente din toate categoriile, importante fiind cantitatea și calitatea, densitatea nutriţională ridicată, asigurând astfel un aport de vitamine și minerale ce pot susţine funcţiile vitale ale organismului. Monotonia alimentară (de exemplu: mic dejun lapte cu cereale, consumat zilnic) are rol distructiv, organismul lipsit de imaginaţie este lipsit de viaţă. Orice aliment consumat timp îndelungat, în mod repetat poate genera un nivel de saţietate, ce implică efecte secundare asupra organismului uman;

– evitarea alimentelor cu un conţinut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă, margarină, salam, șuncă presată, crenvurști, cârnaţi, parizer, pastramă de curcan sau pui, brânză topită, ulei rafinat sau dublu rafinat, dulciuri);

– evitarea alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr (produse de patiserie și cofetărie: prăjituri, biscuiţi, merdenele, plăcinte, ștrudele, tort, bomboane, brleiose, jeleuri și altele);

– evitarea alimentelor care conţin făină albă (pâine, paste, produse de patiserie și cofetărie);

– evitarea alimentelor cu un conţinut ridicat de sare (mezeluri, produse de patiserie);

– structurarea meniului zilnic având punct de plecare piramida alimentară, cantitatea și frecvenţa alimentelor stabilindu-se în funcţie de vârstă, sex, greutate corporală, activitate fizică, afecţiuni și simptomatologii curente;

– hidratarea – aportul corect de lichide (apă, ceai neîndulcit), raportat la greutatea individuală. În mod frecvent, sunt transmise mesaje cu privire la încurajarea consumului de 2 l lichide/zi, dar în această denumire generică pot fi incluse alcool, cafea, supă, ciorbă, băuturi îndulcite, ceea ce este o abordare greșită. Hidratarea corectă înseamnă un aport corect de apă și ceai neîndulcit (cu rol terapeutic) – 150 ml/ kg corp la nou-născuţi, 50-60 ml/kg corp la copii, 35 ml/kg corp la adulţi. Este important să avem un aport de 0,5 l apă plată, simplă, fără adaosuri, dimineaţa, imediat după trezire, pentru a realiza o purificare a organismului și o reluare a funcţiilor vitale;

– adaptarea programului alimentar în funcţie de afecţiuni, de simptomatologia curentă, de preferinţele alimentare, de apetit, de gradul de tolerare anumitor alimente, de capacitatea de asimilare a nutrienţilor de către corp, de intoleranţe și alergii alimentare.

Bateţi la ușa vieţii, la ușa sănătăţii, prin adoptarea unui mod de alimentaţie corect, având armonie în farfurie.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii